Într-un discurs pronunţat în avanpremiera reuniunilor de primăvară ale FMI şi Băncii Mondiale, care vor avea loc săptămâna viitoare, Kristalina Georgieva a precizat că Fondul va revizui în scădere estimările pentru 143 de economii, care împreună reprezintă 86% din PIB-ul mondial, dar a adăugat că pentru majoritatea ţărilor FMI mizează în continuare pe o creştere economică pozitivă.
Georgieva a subliniat că invadarea Ucrainei de către Rusia "trimite unde de şoc în întreaga lume" şi provoacă dificultăţi ţărilor care se chinuiau deja să îţi revină de pe urma pandemiei de COVID-19. "În termeni simpli, ne confruntăm cu o criză peste criză", a spus Georgieva într-un discurs la centrul de reflexie Carnegie Endowment for International Peace de la Washington. "În termeni economici, creşterea se îndreaptă în jos iar inflaţia în sus. În termeni umani, veniturile oamenilor sunt în scădere iar greutăţile se înmulţesc", a adăugat Georgieva.
FMI, care urmează să publice marţi noile sale prognoze economice, este de părere că inflaţia este acum "un pericol iminent" pentru multe economii, şi va rămâne la un nivel ridicat pentru o perioadă mai îndelungată decât se preconiza anterior.
Georgieva nu a oferit joi o cifră concretă cu privire la avansul economiei mondiale, dar anterior a spus că va fi mai mică decât prognoza de 4,4% avansată de FMI în luna ianuarie, o cifră care a fost deja redusă cu o jumătate de punct procentual din cauza perturbărilor apărute de-a lungul lanţurilor de aprovizionare.
"Între timp, perspectiva s-a deteriorat substanţial, în mare parte din cauza războiului şi a repercusiunilor sale", a spus Georgieva. "Inflaţia, înăsprirea condiţiilor de finanţare şi carantinele frecvente şi de amploare din China afectează şi ele activitatea economică", a adăugat directorul FMI.
Kristalina Georgieva a atras de asemenea atenţia asupra fragmentării economiei mondiale în mari blocuri geopolitice, cu standarde comerciale şi tehnologice, sisteme de plăţi şi monede de rezervă diferite. O astfel de fragmentare este cea mai mare ameninţare la adresa ordinii economice de după cel de al doilea război mondial, ordine care a fost guvernată de Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi alte instituţii create pentru a pune capăt acelui conflict. "O astfel de tranformare tectonică ar provoca costuri dureroase de ajutare. Lanţurile de aprovizionare, cercetare şi dezvoltarea precum şi reţelele de producţie vor fi rupte şi vor trebui refăcute", a subliniat directorul FMI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.
Leul a încheiat săptămâna aproape neschimbat în raport...
Autoritatea de Supraveghere...
Creșterea economică modestă a...
Piața auto din România a...
România susține eliminarea...
Kathy Ruemmler, unul dintre cei...
Statul își extinde arsenalul de...
Ministerul Transporturilor a...
Piața gazelor din România intră într-o zonă de risc...
O Uniune Europeană mai rapida şi mai eficienta: liderii...
Guvernul a adoptat o ordonanță...
Finanțele au împrumutat 1,59...
Turismul în România se află în recesiune tehnică pentru...
Guvernul a adoptat un proiect de lege care actualizează...
Naftogaz caută finanțare...
România cheltuiește miliarde de...
Cod roșu de ploi, inundații și vânt puternic (Furtuna NILS).
Legea relansării economice introduce un mecanism dedicat...
Ministerul Finanțelor a...
Grupul francez Carrefour a...
Guvernul pregătește o...
Anul 2026 nu aduce o criză...