Reducerea deficitului bugetar. Marcel Boloș vorbește despre o provocare foarte dificilă

Pe fondul opoziției societății la de măsurile de disciplină fiscală într-un an electoral, România ar putea avea nevoie de aproximativ șapte ani pentru a reduce deficitul bugetar conform țintelor stabilite de Uniunea Europeană, relatează agenția Bloomberg. 

Un obiectiv calificat de minitrul Finanțelor, Marcel Boloș, drept o procare ”foarte dificilă”, având în vedere că, potrivit noilor reguli fiscale ale UE, se impune implementarea unor reduceri bugetare anuale echivalente cu 0,5% din PIB. Iată de ce, România va avea, probabil, nevoie de întreaga perioadă de șapte ani prevăzută în cadrul fiscal pentru a reduce deficitul bugetar până la 3% din PIB, de la proiecția de 5% din PIB pentru acest an, ceea ce presupune un ritm mai lent decât cel inițial estimat.

"Pur şi simplu nu ştiu dacă o ajustare mai importantă este posibilă pentru noi. Este un an electoral, iar reducerile de cheltuieli sunt un subiect sensibil în ţara noastră", a declarat Boloş pentru Bloomberg.

Guvernul premierului Marcel Ciolacu a aprobat, pentru acest an, majorări ale pensiilor și creșteri salariale pentru profesori, dar ar putea fi presat să mărească salarii și în alte sectoare, precum sănătatea și poliția, generând astfel noi cheltuieli. Boloș susține, totuși, că veniturile din taxe vor crește în acest an datorită măsurilor de combatere a evaziunii fiscale și a îmbunătățirii colectării veniturilor prin intermediul tehnologiei digitale.

Pe de altă parte însă, atingerea acestui obiectiv bugetar pe termen de șapte ani depinde de modul în care agențiile de rating vor interpreta cheltuielile electorale și dacă vor amâna eventuale retrogradări. Deși UE a acordat o anumită flexibilitate în ceea ce privește regulile fiscale, agențiile de rating s-ar putea să nu dea dovadă de indulgență dacă planurile de cheltuieli nu sunt însoțite de o strategie clară privind creșterea veniturilor, a subliniat Boloș.

România, care se confruntă cu o procedură de deficit excesiv încă de dinaintea pandemiei, are cel mai scăzut rating din categoria "investment grade" cu perspectivă stabilă, acordat de toate cele trei agenții de rating. Fitch Ratings urmează să revizuiască ratingul României chiar săptămâna viitoare.

Ministrul Finanțelor a menționat că a discutat cu agențiile de rating, care au avertizat cu privire la creșterile de cheltuieli publice în contextul unui an electoral. El a subliniat importanța luării în considerare a punctelor forte ale României în comparație cu alte țări cu rating similar, precum nivelul ridicat al investițiilor și datoria publică scăzută.

Anul trecut, România nu a reușit să țină sub control deficitul public, care a ajuns la 5,7% din PIB, față de ținta inițială de 4,4% din PIB, în ciuda faptului că guvernul de la București a aprobat mai multe pachete de reduceri de cheltuieli. Acest lucru s-a întâmplat în contextul în care veniturile din taxe ale României, care reprezintă 27% din PIB, se numără printre cele mai scăzute din UE, conform informațiilor furnizate de Bloomberg.

Deși România a beneficiat de o flexibilitate fiscală mai mare din partea UE, ca urmare a nevoilor de alocare suplimentară a resurselor pentru apărare, asistența refugiaților, sprijinul pentru fermieri și desfășurarea rutelor de export pentru cereale legate de contextul invaziei ruse, deficitul bugetar a îndepărtat țara și mai mult de obiectivul său de a adera la zona euro în următorii ani. "Atâta timp cât nu adoptăm o traiectorie clară de consolidare fiscală, aderarea la zona euro rămâne doar un obiectiv pe termen lung", a concluzionat ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.