Reforma pensiilor speciale merge mai departe. Undă verde în comisiile parlamentare

Reforma pensiilor de serviciu continuă pentru respectarea angajamentelor din PNRR și reducerea inechităților

Un nou proiect de lege privind pensiile de serviciu a fost prezentat de autorități, în contextul angajamentelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care impun corectarea inechităților dintre pensiile speciale și cele din sistemul public. Documentul prevede modificări importante pentru magistrați, personalul auxiliar din instanțe și Curtea Constituțională, în ceea ce privește procentul de calcul al pensiei și vârsta de pensionare.

De la 80% la 65%: reducerea beneficiilor pentru echitate

Unul dintre principalele obiective ale proiectului este introducerea unei rate unice de înlocuire de 65%, aplicabilă tuturor beneficiarilor de pensii de serviciu, față de nivelul actual de 80% pentru anumite categorii profesionale. Această măsură va contribui la reducerea decalajelor între pensiile speciale și cele bazate pe contributivitate din sistemul public.

Pensiile vor fi calculate în continuare pe baza mediei indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor din ultimele 48 de luni de activitate, dar procentul aplicat va fi uniformizat pentru toate categoriile vizate.

Vârsta de pensionare urcă spre 65 de ani

Proiectul introduce și o accelerare a creșterii vârstei de pensionare. Pentru magistrați, ritmul de creștere a fost stabilit la 6 luni pe an, în loc de 4 luni, astfel încât până în 2035 vârsta de pensionare să ajungă la 65 de ani. Aceeași regulă se va aplica și pentru personalul de specialitate juridică și auxiliar din instanțe și parchete.

Începând cu 1 ianuarie 2026, se vor putea pensiona doar acei judecători, procurori, magistrați-asistenți și alți profesioniști ai sistemului judiciar care:

• au cel puțin 25 de ani de vechime realizată exclusiv în funcțiile respective;

• au împlinit cel puțin 48 de ani, vârstă care va crește treptat.

Pentru personalul Curții Constituționale și personalul juridic asimilat acestora, se menține condiția de vechime de 25 de ani, însă vârsta standard de pensionare este stabilită la 65 de ani.

Decizii CCR, provocări pentru reforma pensiilor

Modificările vin și ca urmare a constrângerilor impuse de Decizia Curții Constituționale nr. 724/2024, care a declarat neconstituțională majorarea impozitării progresive a pensiilor speciale prevăzută în Legea nr. 282/2023. În consecință, reforma a fost reconfigurată pentru a respecta deciziile instanței, dar și angajamentele asumate față de Comisia Europeană.

Astfel, în timp ce magistrații vor păstra o parte din beneficiile actuale (cum ar fi calculul pensiei pe baza ultimilor 4 ani de activitate), aceștia vor avea pensii indexate în funcție de salariile în plată doar dacă sunt deja în activitate. În schimb, noii intrați în sistem vor avea pensiile indexate doar cu rata inflației.

Măsuri pentru sustenabilitate și echitate

Scopul final al reformei este creșterea echității și sustenabilității sistemului de pensii, prin apropierea prestațiilor speciale de cele din sistemul general. Totodată, prin creșterea vârstei de pensionare și aplicarea unei rate de înlocuire reduse, autoritățile speră la reducerea presiunii bugetare și la consolidarea unei abordări unitare în privința drepturilor de pensie.

Pentru punerea în aplicare a noilor prevederi, normele metodologice existente vor fi actualizate, în urma consultărilor dintre ministerele implicate și alte instituții relevante.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.