Regulamentul UE de Monitorizarea instalațiilor de gaz, poate aduce creșteri ale prețului gazelor naturale

Absolut toată lumea atunci când aude de emisii de metan se gândește imediat la pericolul unor explozii. Aspect care preocupă deopotrivă autoritățile, operatorii și cetățenii.

În momentul de față la nivel mondial a apărut o nouă conotație a acestor emisii de metan, acea ecologică. Considerăm că această problemă necesită o abordare responsabilă, fără abordări extreme și fără a aduce limitări asupra suveranității acțiunilor României, drept pentru care Asociația Energia Inteligentă lansează în cadrul campaniei Eficiența Energetică Inteligentă, tema: ”Monitorizarea istalațiilor de gaze pentru evitarea eventualelor emisii în mod responsabil”.

Metanul este, împreună cu CO2 și oxidul de azot, unul dintre principalele gaze cu efect de seră. Deși dioxidul de carbon este vinovatul a 80% din încălzirea globală, metanul captează de 25 de ori mai multă căldură. În prezent, concentrația sa în atmosferă este mult mai mică decât cea a CO2. În timp ce CO2 a fost depășit 400 de părți pe milion, metanul a ajuns la 1,834 părți pe milion.

În analizele din ultimii ani s-a descoperit că după ani de zile în care emisiile de metan se stabilizaseră, acum un deceniu au început să crească din nou și nu au făcut-o până acum. Într-un interval de 10 ani, concentrația de metan în atmosferă a crescut de 20 de ori. În cazul unor cantități mari de metan eliberate în atmosferă, nu este timp ca acesta să fie asimilat în natură.

Pentru a evita o creștere de două grade a temperaturii globale, nu numai că trebuie să reducem emisiile de CO2, ci și emisiile de metan. Dar această abordare trebuie să plece de la datele reale  și nu transformată această acțiune într-o acțiune de marketing sau de stopare a utilizării gazelor naturale doar pentru a fi înlocuite cu alte surse de energie.

Scurgerile de metan (controlate sau involuntare) au intrat în ultimii ani în centrul atenției și au apărut proiecte de reducere a emisiilor de metan cu scopul de a încetini ritmul crizei climatice globale.

La summit-ul climatic COP26 din Glasgow, peste 100 de țări s-au alăturat Angajamentului global pentru reducerea emisiilor de metan care propune un obiectiv ambițios de a reduce emisiile de metan cu „cel puțin 30% față de nivelurile din 2020 până în 2030”.  
România nu se numără printre țările semnatare ale Angajamentului, deși este cel de-al doilea producător de gaze și unul dintre cei mai mari producători de petrol la nivelul UE. 

La nivelul UE este în curs să fie adoptat în acest an, un Regulament European cu privire la monitorizarea obligatorie a instalaților de gaz pentru evitarea eventualelor emisii. Operatorii vor trebui să documenteze cu atenție toate sondele și minele, conductele și instalațiile, să își monitorizeze emisiile și să ia măsuri de atenuare adecvate pentru a preveni și a reduce la minimum emisiile de metan în cadrul operațiunilor lor. 

Spre exemplul practicile de evacuare în atmosferă și/sau de ardere la faclă a gazelor tehnologice, obligatorii pentru a putea asigura extracția/transport/distribuția acestora, vor fi interzise. Interdicția urmează a se aplica imediat după intrarea în vigoare a regulamentului. 
Chiar dacă orice emisie de metan trebuie redusă la minim, iar arderea gazelor naturale trebuie limitată în scopul reducerii emisiilor de CO2, aceste activități trebuie să fie realizate în mod responsabil și rezonabil, ținând seama de adevăratul impact al emisiilor de metan din activitatea antropică industrială.

Modificările legislative care se pregătesc a fi adoptate la Bruxelles, în domeniul emisiilor de metan, cu acordul tacit al reprezentanților României, poate avea un impact semnificativ asupra consumatorilor români, practic este una din cauzele care poate aduce creșteri ale prețului gazelor naturale în România. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.