Restanțele economice ale guvernării. Ce s-a amânat pentru 2019

România va intra în 2019 fără un buget aprobat pentru anul viitor. Conjunctura în care s-a ajuns în această situație este destul de complicată. În primul rând, Ministerul Finanțelor a mizat pe faptul că ultima săptămână a sesiunii parlamentare a anului va fi dedicată exclusiv adoptării bugetului, o cutumă de mai mulți ani a Parlamentului.

Calculul a fost dat peste cap de președintele Klaus Iohannis. Pe 12 decembrie, Consiliul Suprem de Apărare a Țării trebuia să avizeze bugetele instituțiilor din sistemul de apărare, siguranță și ordine publică, dar președintele Klaus Iohannis a suspendat ședința CSAT până pe 19 decembrie. Potrivit unor informații neoficiale, bugetele ar fi provocat discuții aprinse, dar premierul Viorica Dăncilă a afirmat că președintele a suspendat ședința înainte să se ajungă la acest subiect. Ședința CSAT de mâine ar putea duce la avizarea bugetelor care intră în competența Consiliului, dar deja este prea târziu pentru ca bugetul să mai fie adoptat de Parlament până la finele anului.

Unii lideri ai coaliției, precum liderul de grup al deputaților PSD, Daniel Suciu, atât de președintele Iohannis, cât și pe opoziție pentru că a provocat o altă întârziere cu moțiunea de cenzură, care trebuie dezbătută și votată potrivit unor intervale strict reglementate de Constituție.

Teoretic, după primirea avizului CSAT, proiectul bugetului trebuie depus de Guvern la Parlament. Conducerea Parlamentului trebuie să stabilească un interval la care deputații și senatorii trebuie să depună amendamente. Ulterior, trebuie primite avize pentru bugetele fiecărui ordonator principal de credite de la comisiile de specialitate, înainte ca membrii comisiilor reunite de buget-finanțe să elaboreze raportul pe buget în ansamblul său pe care ar trebui să-l trimită în plenul Parlamentului. Practica anilor trecuți arată că aceste etape pot fi parcurse în cel puțin o săptămână, cu două condiții: comisiile să lucreze și în zilele de weekend, iar opoziția să nu tergiverseze adoptarea bugetului prin susținerea în plen a amendamentelor respinse.

În acest condiții, chiar și ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici părea resemnat că bugetul nu va fi adoptat până pe 21 decembrie, data la care se încheie sesiunea parlamentară. Pe de altă parte, Guvernul va funcționa în ianuarie cu același buget care a fost elaborat pentru anul care se încheie astfel că Executivul își va putea onora obligațiile. ”Nu se îngheaţă nimic. Nu sunt probleme cu banii. Salariile, pensiile se dau cum am promis. Nu este niciun fel de blocaj. Se poate funcţiona pe baza bugetului de anul acesta, aşa cum prevede legea”, a declarat Teodorovici, miercurea trecută.

Legea pensiilor, sub amenințarea Curții Constituționale

Noua lege a pensiilor a fost anunțată încă din vară ca fiind cea mai importantă prioritate legislativă a guvernării PSD-ALDE pentru sesiunea care este pe cale să se încheie. ”Până la sfârşitul verii, până la începerea sesiunii parlamentare, proiectul va fi finalizat şi vom intra în proceduri în forţă, în forţa constituţională şi legislativă, în aşa fel încât până la sfârşitul sesiunii de toamnă, adică până la sfârşitul acestui an, legea pensiilor să fie adoptată în Parlament”, spunea Liviu Dragnea, pe 12 iulie.

Proiectul a fost finalizat la timp, iar pe 2 septembrie liderul PSD estima chiar că traseul în Parlament al Legii pensiilor va fi gata în luna octombrie. De atunci, lucrurile au mers mai greu. Proiectul a trecut de Senat și a ajuns la Camera Deputaților, unde a a primit, abia săptămâna trecută, raportul favorabil al Comisiei de muncă. Ultimul pas însă, adoptarea în plen, ar trebuie făcut astăzi, însă rezultatul nu este cert. 

Citeşte şi Lovitură pentru pensionari! Un nou proiect de lege este în dezbatere

Dificultatea majoră este legată de faptul că UDMR nu susține proiectul, invocând faptul că persoanelor cu dizabilități li se solicită un stagiu de cotizare minim, precum cetățenilor valizi, fapt ce ar echivala cu scoaterea celor cu dizabilități din sistemul public de pensii. În condițiile în care majoritatea PSD-ALDE din Cameră este firavă și are probleme de mobilizare la vot, proiectul Legii pensiilor a fost scos de pe ordinea de zi a plenului de miercuri deoarece coaliția guvernamentală nu putea conta pe voturile UDMR. Rămâne de văzut dacă partidele de la putere vor ajunge la un acord cu Uniunea și dacă vor reuși să-și mobilizeze deputații la vot pentru ședința de astăzi.

Chiar și în cazul unui succes al puterii, tribulațiile legii nu se vor încheia. Opoziția a anunțat deja că va ataca la Curtea Constituțională proiectul de lege. Dacă judecătorii CCR îi va da dreptate, legea își va relua parcursul în Parlament. „Legea introduce o discriminare pentru persoanele cu dizabilități în sensul în care beneficiază de o treime din stagiu, ca un fel de cotizare, pentru a putea primi pensie doar nevăzătorii. Celelalte persoane cu handicap nu beneficiază de acest drept”, a declarat, duminică, vicepreședintele PNL, Dan Vâlceanu, ca exemplu de prevedere neconstituțională. 

Citeşte şi O taxă plătită de toți românii va fi eliminată. Sume uriașe, achitate ilegal

USR a găsit și alte motive pentru care ar putea sesiza CCR. ”În continuare rămân în vigoare pensiile speciale. Nu este deci o reformă reală a sistemului de pensii. Legea va intra în vigoare abia în septembrie 2021 și e doar o promisiune a actualei majorități guvernamentale pentru categoria pensionarilor. Li se promite cu trei luni înainte de alegerile parlamentare o creștere iluzorie cu 40% a punctului de pensii fără să se spună de unde vor fi aduși acești bani, în condițiile în care recent Guvernul a trebuit să suplimenteze din fondul de rezervă către fondul de pensii”, spunea deputatul Cristian Seidler, după adoptarea raportului Comisiei de muncă.

Pe de altă parte, PSD își permite să aștepte decizia Curții Constituționale. Proiectul prevede că Legea pensiilor va intra în vigoare abia în septembrie 2019, iar recalcularea pensiilor va trebui făcută până în 2021.

Fondul Suveran trebuie să mai treacă o dată prin Parlament

Teoretic, Guvernul ar putea bifa la realizări crearea Fondului Suveran de Investiții, însă nici acest proiect nu este bătut în cuie. Pe 6 iunie, Camera Deputaților a adoptat, ca for decizional, legea care reglementa crearea Fondului. Opoziția a contestat proiectul la CCR, iar verdictul Curții a fost dur: legea este neconstituțională în ansamblul ei pentru că reprezintă o imixtiune a Legislativului într-un domeniu aflat în competența Guvernului care ar fi trebuit să decisă înființarea prin HG.

Coaliția nu a renunțat la proiect, iar la mijlocul lunii trecute, a fost adoptată o ordonanță de urgență care viza cadrul în care se înființează Fondul Suveran de Investiții și Dezvoltare. Detalierea modului în care va funcționa Fondul se va face prin hotărâri de Guvern care, deocamdată, nu au fost adoptate. Cert este că și OUG privind Fondul va trebui trimise Parlamentului spre aprobare prin lege, iar această lege poate fi și ea atacată la Curtea Constituțională. Deja opoziția a anunțat că nu este de acord nici cu noua variantă.

Visând la autostrăzi

La capitolul restanțe, figurează și Legea lobby-ului care figura pe lista de priorități legislative încă de anul trecut, dar a fost abandonată pe parcurs. ”Chiar dacă nu se va numi așa, dar în esență va trebui să reglementăm procedurile care sunt folosite în UE și în SUA și în alte state”, spunea Dragnea în septembrie 2017. Un an mai târziu, nici nu a mai fost menționată pe lista priorităților.

Proiectele de infrastructură încă se lasă așteptate. La începutul acestei sesiuni, președintele Dragnea vorbea de demararea unor investiţii majore prin parteneriatul public-privat pentru Autostrada Bucureşti-Braşov, Autostrada Sudului şi Autostrada Târgu Nemţ-Paşcani-Ungheni-Iaşi. Deocamdată, Guvernul a anunțat, ieri, că sunt depuse cinci oferte pentru construirea autostrăzii București-Brașov. Firmele au 60 de zile la dispoziției de la comunicarea acceptării să depună ofertele detaliate.

Va urma apoi negocierea competitivă a clauzelor contractului de parteneriat public-privat în urma căreia va fi desemnat câștigătorul. În ce privește, autostrada Unirii, care ar urma să lege Moldova de Transilvania singurul pas făcut este anunțul lui Eugen Teodorovici că bugetul pe 2019 va conține sumele necesare demarării proiectului. De altfel, este o obligație a Guvernului după ce Parlamentul a adoptat o lege care impune Executivului construirea acestei autostrăzi.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.