Giganții alimentari profită de țările sărace unde vând produse de proastă calitate - Raport

În urma analizei celor 30 de companii, ATNI a descoperit că produsele vândute în țările cu venituri mici obțin un scor mai mic la capitolul sănătate în sistemul de rating Health Star, dezvoltat în Australia și Noua Zeelandă. În acest sistem, produsele sunt evaluate de la 0 la 5 stele, 5 indicând cel mai sănătos nivel, iar un scor de peste 3,5 fiind considerat o alegere sănătoasă.

Diferențe notabile în calitatea produselor

Produsele vândute de companiile multinaționale în țările sărace au obținut un scor mediu de 1,8, în timp ce în țările bogate, unde mai multe produse au fost testate, media a fost de 2,3. În opinia lui Mark Wijne, director de cercetare al ATNI, aceste date demonstrează că multinaționalele alimentare sunt active pe piețele celor mai sărace țări, însă produsele oferite nu sunt cele mai sănătoase.

„Este un semnal de alarmă pentru guvernele din aceste țări să fie vigilente”, a declarat Wijne, subliniind necesitatea ca autoritățile să ia măsuri pentru a proteja sănătatea cetățenilor. Este prima dată când indexul ATNI separă evaluarea produselor în funcție de venitul țărilor, o abordare considerată importantă pentru a înțelege mai bine impactul acestor produse asupra sănătății populației.

Implicațiile pentru criza globală a obezității

ATNI avertizează că alimentele ambalate au un rol tot mai important în criza globală a obezității, afecțiune cu care se confruntă peste un miliard de oameni la nivel mondial, conform Organizației Mondiale a Sănătății. Banca Mondială estimează că 70% dintre persoanele supraponderale sau obeze trăiesc în țări cu venituri mici și medii, ceea ce face ca produsele sănătoase să fie cu atât mai necesare în aceste regiuni.

Un purtător de cuvânt Nestle a declarat prin e-mail că „ne-am angajat să creștem vânzările de alimente mai nutritive, precum și să ghidăm oamenii spre o alimentație mai echilibrată”. Nestle mai adaugă că produsele sale sunt îmbogățite cu nutrienți pentru a reduce deficiențele nutriționale în țările în curs de dezvoltare. Pe de altă parte, un purtător de cuvânt al PepsiCo a refuzat să comenteze, dar a precizat că anul trecut compania și-a stabilit obiective de reducere a sodiului în chipsurile de cartofi și de integrare a cerealelor integrale în alimente.

Isabelle Esser, directorul de cercetare și siguranță alimentară al companiei Danone, clasată pe primul loc în index, a recunoscut că „întotdeauna este loc de mai bine, atât la nivel de companie, cât și de industrie”.

Raportul ATNI este privit drept un îndemn pentru companiile mari de a evalua modul în care produsele lor contribuie la alimentația nesănătoasă în țările mai vulnerabile. Pe măsură ce produsele ambalate devin din ce în ce mai răspândite, sănătatea publică este pusă în fața unor provocări majore, iar presiunea asupra marilor producători alimentari pentru a-și îmbunătăți standardele devine tot mai evidentă.

În România tema aceasta a fost abordată cu câțiva ani în urmă însă o concluzie sau măsuri nu s-au luat și niciunul dintre producători nu a ieșit cu clarificări. În urma unor controale demarate de o comisie constituită de Ministerul Agriculturii concluzia a fost că există diferențe de calitate la unele produse însă nu s-au numit produsele și nici măsuri nu s-au luat.

Ba mai mult, reprezentanții din domeniul alimentar au susținut, în 2017 când acest scandal a fost reluat, că de fapt tot consumatorii sunt de vină deoarece aleg produsele mai ieftine, respectiv pe cele de calitate inferioară.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.