Rezerva de apă în principalele 40 lacuri de acumulare din România a scăzut

Rezerva de apă în principalele 40 lacuri de acumulare din ţara noastră a scăzut faţă de acum două săptămâni, ajungând la 3,3 miliarde de metri cubi, iar echipele Apele Române şi reprezentanţii Hidroelectrica fac eforturi pentru atenuarea acestei tendinţe. După cum se arată într-un comunicat, restricţiile în alimentarea cu apă sunt impuse de operatori pentru fiecare caz în parte, pentru a avea timp să îşi umple rezervoarele.

Pentru zonele cele mai expuse la secetă, în special localităţile mici şi mediul rural din Moldova, populaţia este ajutată de autorităţile locale şi Inspectoratele Judeţene de Situaţii de Urgenţă, care asigură necesarul de apă pentru oameni şi animale, transmite Rador.

Echipele ANAR fac eforturi în direcţia atenuării tendinţei de scădere a rezervei de apă

Administraţia Naţională "Apele Române" (ANAR) informează că echipele sale, alături de reprezentanţii Hidroelectrica, fac eforturi în gestionarea volumelor de apă din principalele 40 de lacuri de acumulare în direcţia atenuării pe cât posibil a tendinţei de scădere a rezervei de apă, potrivit unui comunicat remis Agerpres.

Rezerva de apă în principalele 40 lacuri de acumulare administrate de ANAR şi SPEEH Hidroelectrica SA era sâmbătă de 3,30 miliarde metri cubi de apă, în scădere faţă de 3,45 miliarde mc de apă în urmă cu două săptămâni. De asemenea, coeficientul de umplere a scăzut până la 76,23%, de la 82% în data de 5 iulie. Debitul Dunării la intrarea în ţară este de 2050 mc/s în scădere faţă de 3000 mc/s.

"Prognoza pentru Dunăre emisă de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor anunţă un debit al Dunării la Baziaş de 1850 mc/s în data de 29 iulie. Cel mai mic debit al Dunării s-a înregistrat în 1992 când a fost de 1580 cm/s", se menţionează în comunicat.

Conform sursei citate, restricţiile în alimentarea cu apă (centralizat sau din foraje) sunt impuse de operatorii de apă pentru fiecare caz în parte pentru a avea timp să îşi umple rezervoarele de înmagazinare a apei. Pentru zonele cele mai expuse fenomenului de secetă (în special în localităţile mici şi mediul rural din zona Moldovei), populaţia este ajutată de autorităţile locale şi Inspectoratele Judeţene de Situaţii de Urgenţă care asigură necesarul de apă pentru oameni şi animale.

Echipele Administraţiei Naţionale "Apele Române" vor continua monitorizarea tuturor sistemelor centralizate şi descentralizate de alimentare cu apă autorizate din punct de vedere al gospodăririi apelor, asigurând în acelaşi timp gestionarea eficientă a necesarului de apă pentru toţi beneficiarii în regim centralizat.

Rezerva de apă în principalele 40 lacuri de acumulare din România a scăzut

Suprafaţa totală afectată de secetă este de 89.605 ha, conform datelor comunicate până la această dată de 19 judeţe, informează Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, printr-un comunicat.

Situaţia suprafeţelor la culturile calamitate se raportează zilnic pe baza proceselor verbale de constatare a pagubelor încheiate. Până în prezent, au comunicat suprafeţe afectate de secetă judeţele Arad, Bacău, Botoşani, Brăila, Buzău, Călăraşi, Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Neamţ, Satu Mare, Teleorman, Tulcea, Timiş, Vaslui şi Vrancea.

În ceea ce priveşte măsurile întreprinse până în prezent, s-au constituit comisiile de constatare şi evaluare a pagubelor generate de fenomenele periculoase, ca urmare a secetei pedologice, în baza Ordinului comun nr. 190/83/2022 pentru completarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice, aprobat prin Ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi al ministrului Afacerilor Interne nr. 97/63/2020 şi au fost discutate cu fermierii măsurile promovate de minister pentru diminuarea efectelor secetei.

Astfel, în ceea ce priveşte Programul de creditare "De trei ori subvenţia", până în prezent s-a încheiat Convenţia între MADR şi Fondul De Garantare a Creditului Rural (FGCR) şi s-a semnat Convenţia de lucru între CEC Bank si FGCR. Totodată, se află în desfăşurare demersurile necesare pentru semnarea Convenţiei între FGCR şi 15 bănci comerciale.

De asemenea, s-a solicitat la Comisia Europeană aprobarea privind acordarea avansului pentru plăţile directe la un nivel de 70% şi 85% pentru măsurile de mediu şi climă din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2022, s-au elaborat proiectele de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea unor scheme de ajutor excepţional pentru plantaţii pomicole pe rod şi/sau cu arbuşti fructiferi şi/sau cu vii cu struguri pentru vin, precum şi pentru susţinerea activităţii de creştere în sectoarele suin şi avicol, în anul 2022, în valoare de 51,6 milioane euro, din care 25,5 milioane euro fonduri europene şi 26,1 milioane euro de la bugetul naţional.

A fost elaborată şi este în consultare publică Hotărârea de Guvern privind modificarea Programului naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii şi a infrastructurii de desecare şi drenaj din România, în vederea adaptării agriculturii la schimbările climatice şi reducerea efectelor acestora asupra producţiei agricole, suma destinată fiind de 1,5 miliarde euro, reprezentând fonduri de la bugetul naţional, care vor fi alocate până în anul 2027 şi s-au prevăzut investiţii noi în infrastructura secundară de irigaţii din fonduri UE, în valoare de 400 milioane euro, prin Planul Naţional Strategic 2023-2027.

Alte măsuri sunt: s-au prevăzut investiţii în sisteme locale de irigaţii din fonduri UE, în valoare de 100 milioane euro, prin Planul Naţional Strategic 2023-2027; s-au prevăzut investiţii privind procesarea produselor agroalimentare în vederea obţinerii de produse cu valoare adăugată în sumă de 424 mil. euro prin Planul Naţional Strategic 2023-2027; constituirea unui grup de lucru pentru elaborarea unui ghid de bune practici care să indice tehnologii şi soiuri adaptate la noile condiţii climatice; s-a înfiinţat, prin OMADR nr. 717/R/20.07.2022, grupul de lucru privind gestionarea efectelor produse de schimbările climatice. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.