ROBOR, 1 februarie 2023. Indicele bancar a scăzut
Autor: DCBusiness Team | 01 feb 2023, 12:45
Un nou tip de tichete cadou
Un nou tip de tichete cadou
Indicele bancar a înregistrat o nouă scădere.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut miercuri la 7,18% pe an, de la 7,19% pe an, în şedinţa precedentă, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul anului trecut, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an, iar la începutul acestui an urcase la 7,56%.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a stagnat la nivelul de 7,52% pe an, în timp ce ROBOR la 12 luni a crescut la 7,89% pe an, de la 7,86% pe an în şedinţa anterioară.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,71% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul III 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 4,06%.

În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanţa 19/2019 a stabilit indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare. 

 

Citeşte şi: Oficial BNR, despre impactul deciziilor FED asupra economiei României

 

Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a explicat pentru Radio România Actualități, ce se va întâmpla la reuniunea de politică monetară a Rezervei Federale a SUA, care a început deja la Washington, și care este impactul deciziilor Băncii Centrale americane asupra economiei țării noastre.  

”Probabil vom avea o altă creştere de dobândă. Avem creşteri de dobânzi pe toate pieţele internaţionale. Banca Centrală Europeană a început mult mai greu, cea care nu este stăpâna monedei euro, a început mult mai greu acest proces de creştere al dobânzii, este un pic în urmă. Probabil pasul de creştere al Băncii Centrale Europene va fi mai mare decât al FED-ului acum. Asta este, de fapt, întrebarea, nu. Dacă va creşte? Care va fi pasul de creştere al dobânzii la FED, adică dobânda pe dolar. Suntem deja la cifre mari şi acolo, peste patru, ne apropiem, vom ajunge la cifra aceasta şi la euro. Asta înseamnă ce? Că şi cei care şi-au făcut împrumuturi în euro vor avea parte de creştere, la fel ca și cei care au luat în dolari. Deși cred că în dolari nu prea mai sunt, mai ales pentru persoane fizice împrumuturi în dolari. Poate pentru companii care exportă şi cu pieţe pe dolari, dar pe persoanele fizice nu cred că mai sunt în dolari sau sunt foarte puţine”, a spus Dan Suciu la RRA.

Deja ne împrumutăm foarte scump

Prin urmare, a continuat reprezentantul BNR, impactul va fi pe persoane fizice, ”pentru statul român, creşterea dobânzii la dolar înseamnă împrumuturi mai scumpe pe pieţele internaţionale. Deja ne împrumutăm scump. Costul datoriei, serviciul datoriei în totalul costurilor publice este în creştere. Era undeva la 1% din PIB. Va ajunge uşor la 2 % din PIB. Deci să ţinem cont că statul trebuie să plătească dobânzi mult mai mari, cresc dobânzile inclusiv la împrumuturile în valută pe care le face statul român. Şi asta pune o anumită presiune pe buget atunci când vrem alte servicii din partea bugetului public, trebuie să ţinem cont că împrumuturile acestea pe care le facem statul român sunt purtătoare de dobânzi şi dobânzile sunt în creştere”, a explicat oficialul BNR.

Pentru pensii și salarii

Pe de altă parte, Dan Suciu a subliniat că, ”în ultimii ani, peste 90% din veniturile bugetare ale statului român se duc în salarii şi pensii. 

Tot ce ne-am împrumutat în plus, atât cât am făcut noi investiţii, vine, de fapt, dacă vreţi, din acele împrumuturi, da, sigur, banii se rostogolesc unii pe alţii de multe ori. De multe ori, noile împrumuturi nu fac decât să acopere vechile împrumuturi. Marja suplimentară de împrumut de la un an la altul nu e atât de mare. Sigur că e mare, pentru că creşte datoria publică de la un an la altul, dar mare parte din împrumuturi, de fapt, sunt rostogoliri ale vechilor împrumuturi. Dar marea problemă fundamentală, dacă vreţi, a bugetului României este că 90% e blocat bugetul României. 90% se duc în salarii şi pensii. Nu uitaţi că trebuie să creştem împrumuturile, scuzaţi-mă, cheltuielile pentru înarmare. Trebuie să le creştem. Aici e o situaţie în care e greu să spui: numai acum, hai să micşorăm bugetul de înarmare. A fost pandemia, în care au venit cheltuieli suplimentare asupra bugetului României. Ne-am întrebat cu toţii şi a apărut nemulţumirea aceasta: de ce statul român are atât de puţine cheltuieli de sprijin pentru cei în pandemie, pentru companii. Păi, simplu avea deja deficite foarte mari. Bun, 90% din buget era deja antamat cu salarii şi pensii. Aveam deficite deja foarte mari. Cel mai mare deficit bugetar din Europa îl avem. Cel mai mare deficit bugetar”, a spus Dan Suciu.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Reperele zilei

Ştiri Recomandate

Apple a lansat serviciu ”cumpără acum pătești mai târziu”

Apple a lansat marți serviciul său "cumpără acum,...

Tesla și General Motors, suspectate de muncă forțată

Senatul american face presiuni asupra producătorilor de...

Portugalia elimină TVA pentru produsele alimentare de bază

Confruntat cu creșterea prețurilor, guvernul portughez a...

Prețul carburanţilor în România - 28 martie 2023

Prețul benzinei și al motorinei în România, 28 martie...

Crossuri externe