"Deși mulți dintre noi luăm ca un dat faptul că putem aprinde lumina, televizorul sau cuptorul cu microunde când ajungem acasă, căldura din calorifere, apa caldă, adevărul este că sunt încă destui români pentru care toate acestea nu sunt la îndemână, mai ales în mediul rural. Efectele unei astfel de realități sunt multiple: nu putem vorbi, spre exemplu, despre șanse egale în educație, când un copil își poate face temele pe calculator, iar altul doar la lumina lumânării, uneori cu mâinile înghețate de frig.
Faptul că avem cel mai mic consum de energie pe cap de locuitor din Europa, mai mic decât Ucraina sau Republica Moldova, spune multe. Aproximativ o treime dintre gospodăriile din România sunt afectate, în diferite grade, de fenomenul sărăciei energetice", transmite ministrul Energiei.
"Astăzi am participat la prezentarea Raportului Băncii Mondiale privind evaluarea nivelului de sărăcie energetică din România. Dincolo de existența unor progrese evidente, realitatea este că sărăcia energetică rămâne un fenomen încă prezent în țara noastră. În România anului 2024, așa ceva este inacceptabil, iar normalitatea ar trebui să fie aceea în care fiecare român are acces la surse de energie – indiferent dacă locuiește într-un cătun pitoresc din Munții Apuseni sau într-unul dintre marile orașe.Aici ajungem la viziunea mai largă despre ceea ce înseamnă dezvoltarea sectorului energetic.
Am spus-o de fiecare dată: investițiile în energie verde, eficiență energetică și în extinderea și modernizarea rețelelor de distribuție sunt cheia pentru a reduce facturile pe termen mediu și lung și pentru a proteja mediul. România trebuie să continue modernizarea infrastructurii energetice și să crească ponderea energiilor regenerabile în mixul nostru energetic.
Dar acest lucru nu este suficient. Pentru a avea prețuri competitive la energie, trebuie să folosim pragmatic și inteligent toate resursele pe care le avem: de la energie nucleară până la gaze naturale. România nu trebuie să lase pe nimeni în urmă. Suntem obligați să utilizăm și soluții pe termen scurt pentru cei mai vulnerabili – așa cum sunt deciziile de plafonare a prețurilor – alături de strategii pe termen mediu și lung, inclusiv pentru creșterea eficienței energetice a locuințelor", explică Sebastian Burduja.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.
România trăiește sub semnul...
Banca Națională a României a...
Prețul energiei electrice pe...
Într-o perioadă în care...
Prețurile la pompă pentru...
Guvernul discută joi, 28 august...
„Pachetul doi”, doar în draft:...
Guvernul României are pe...
Ministerul Justiției propune...
Nicușor Dan, trei luni la...
Euro trece de 5,06 lei, dolarul...
Între decembrie 2024 și mai 2025, România a traversat...
77% dintre români cred că se...
Fraudele informatice raportate...
Moneda națională a Iranului se...
Vienna Insurance Group, profit...
DN AGRAR, afacerea cu lapte...
Contribuabilii care greșesc în...
Românii aflați în situație de sărăcie energetică pot...
Jean Vişan, noul director general interimar al Romsilva....