România a produs mai mult cărbune, importurile au scăzut

În perioada menţionată, România a importat 372.100 tep cărbune net, cu 70.900 tep (16%) mai puţin faţă de cantitatea importată anul anterior în acelaşi interval.

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estimează pentru 2022 o producţie de cărbune de 3,325 milioane tep, în creştere cu 10,1% faţă de 2021, şi importuri de 420.000 tep, în creştere cu 2,8%. Pentru 2023, CNSP prognozează o producţie de 3,595 milioane tep, în creştere cu 8,1%, şi importuri de 420.000 tep, în scădere cu 0,1%.

Între timp, vecinii noștri bulgari au lansat recent o nouă strategie energetică până în anul 2053, care se bazează pe funcţionarea în continuare a termocentralelor pe cărbune până în 2030, pe energia nucleară, mai multe proiecte în domeniile energiei fotovoltaice şi eoliene, utilizarea energiei geotermale pentru sistemele locale de termoficare şi baterii pentru stocarea de electricitate.

Printre obiectivele strategice pentru dezvoltarea sectorului energetic, menţionate în document, se numără asigurarea securităţii energetice a ţării şi a regiunii şi păstrarea rolului Bulgariei de lider în energie, protejarea securităţii naţionale şi intereselor economice, atingerea obiectivelor de decarbonizare stabilite la nivelul UE, creşterea eficienţei energetice, derularea unei tranziţii juste în regiunile afectate şi protejarea împotriva sărăciei energetice.

În sectorul producţiei de electricitate pe bază de cărbune, strategia prevede utilizarea capacităţilor actuale până în 2030, pentru a asigura securitatea energetică şi introducerea de soluţii tehnice pentru a reduce emisiile.

În sectorul energiei nucleare, strategia prevede construirea unor noi capacităţi de 2.000 de megawaţi la centrala de la Belene până în 2035-2040 precum şi construirea unor capacităţi de înlocuire de 2.000 de megawaţi la centrala de la Kozlodui, până în 2045.

De asemenea, este avută în vedere construirea a 7 GW de capacităţi fotovoltaice şi 2 GW de capacităţi eoliene până în 2030 şi a 12 GW de capacităţi fotovoltaice şi 4 GW de capacităţi eoliene până în 2050. Noi proiecte de hidrocentrale cu o capacitate de 870 de MW sunt planificate până în 2030 şi de 1.270 de MW până în 2050. În domeniul energiei geotermale, accesul se pune pe eficientizarea sistemelor locale de termoficare. Mai mult, strategia prevede construirea unor instalaţii de electroliză cu o capacitate de 1 GW până în 2030 şi de 5GW până în 2050 pentru consumul intern şi export.

În domeniu stocării energiei, strategia prevede extinderea hidrocentralei cu acumulare prin pompare de la Chaira, până în 2030, şi construcţia de noi hidrocentrale cu acumulare prin pompare, cu o capacitate de 1 GW până în 2035, introducerea unor capacităţi de stocare în baterii de 600 MW până în 2030 şi a unor sisteme sezoniere de stocare de 1,5 GW până în 2050. De asemenea, strategia prevede modernizarea şi construcţia de noi linii de transport cu o lungime de 1.900 de kilometri, digitalizarea şi dezvoltarea reţelei de distribuţie şi construirea a 1.000 de staţii de încărcare a vehiculelor electrice până în 2030.

De asemenea, documentul oferă măsuri pentru a răspunde la sărăcia energetică şi a îmbunătăţi eficienţa energetică a gospodăriilor.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.