România are nevoie de noi capacităţi nucleare. Ce proiecte vor fi finalizate până în 2030

"Viitorul industriei nucleare se clădeşte pornind de la expertiza acumulată în cei 25 de ani de operare, de aceea Nuclearelectrica va utiliza această expertiză câştigată din operarea reactoarelor CANDU pentru viitoarele capacităţi nucleare, convenţionale sau de ultimă generaţie. În scenariile analizate de International Energy Agency, cererea de energie va creşte cu 2,1% pe an până în 2040, în special în ţările dezvoltate. Ponderea energiilor fără emisii de carbon este estimată să crească de la 36% astăzi la 52% până în 2040", a afirmat Cosmin Ghiţă, director general SNN.

La rândul său, ministrul demis al Energiei, Virgil Popescu, a arătat că România are nevoie de noile capacităţi nucleare cu atât mai mult cu cât ţara noastră susţine obiectivele de mediu ale Uniunii Europene care vizează atingerea ţintei de zero emisii de carbon până în anul 2050, ţintă pe care statele membre, inclusiv România, şi-au asumat-o.

Ţinta de decarbonare care trebuie atinsă până în 2030, etapa intermediară, a fost accelerată de la 40% la 55%. Această ţintă ambiţioasă nu poate fi atinsă fără utilizarea tuturor energiilor cu emisii scăzute de carbon, în special a energiei nucleare; accelerarea reprezintă în sine un motiv pentru investirea în capacităţi adiţionale de producere de energie cu emisii scăzute, a precizat Popescu.

"Stabilitate energetică şi decarbonare fără energie nucleară nu se poate. De aceea România va construi cu partenerii americani, canadieni şi francezi noi capacităţi nucleare la Cernavodă şi, totodată, acordăm o mare atenţie tehnologiei SMR (reactor mic modular nr.).

Nuclearelectrica este deja implicată în acest proiect, există fonduri de 1,2 milioane dolari nerambursabile pentru analiză şi identificarea unor potenţiale zone de amplasament, altele decât zona Cernavodă şi aşteptăm cu interes rezultatele pentru stabilirea paşilor următori. Reactoarele mici modulare vor fi tehnologia şi sursa de energie cea mai versatilă în viitor cu multe beneficii: sursa de energie fără emisii de CO2, construcţie modulare, etapizate, a flexbilităţii în operare şi a costurilor mai reduse pentru investiţia iniţială. În plus pot fi amplasate în zonele care au cea mai mare nevoie de surse de energie verde", a mai spus ministrul.

Citește și: Plafonarea preţului energiei. Reacția dură a furnizorilor

Nuclearelectrica SA (SNN) a primit joi, la CNE Cernavodă, vizita oficială a preşedintelui României, Klaus Iohannis, cu ocazia celebrării a 25 de ani de operare a Unităţii 1 CNE Cernavodă.

După 25 de ani de la punerea in funcţiune a primului reactor nuclear, Nuclearelectrica asigură aproximativ 20% din necesarul de consum şi 33% din energia curată la nivel naţional. În 25 de ani, Nuclearelectrica a livrat în SEN peste 200 milioane de MWh la un factor de capacitate de peste 90%, evitând eliberarea în atmosferă a peste 170 milioane tone de CO2.

Unitatea 1 CNE Cernavodă a livrat de la punerea în funcţiune până în prezent 127 milioane MWh, ceea ce reprezintă 9% din consumul la nivel naţional în 25 ani. Totodată, de la punerea în funcţiune până în prezent, U1 a evitat eliberarea în atmosferă a 125 milioane tone CO2, ceea ce reprezintă echivalentul emisiilor produse de toate autoturismele din România timp de peste 6 ani.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.