România, pusă la zid. Val de admonestări de la UE

Un număr de 15 state membre UE (Bulgaria, Croaţia, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Finlanda, Germania, Ungaria, Italia, Malta, Olanda, Polonia, România, Suedia şi Marea Britanie) vor primi scrisori de punere în întârziere în ceea ce priveşte conformitatea legislaţiei lor naţionale cu normele UE privind achiziţiile publice şi concesiunile.

Noile norme trebuiau transpuse de statele membre în legislaţia naţională până la 18 aprilie 2016, anunţă Executivul comunitar. Statele membre au acum la dispoziţie două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie. În caz contrar, Executivul comunitar poate decide să trimită avize motivate, ultimul pas înainte de infringement.

Citește și: Comisia Europeană somează Fiscul să renunţe la o metodă de taxare

O scrisoare de punere în întârziere adresată doar României care solicită adoptarea de taxe pentru prelucrarea cererilor, în conformitate cu normele UE privind produsele biocide. Un Regulament al Uniunii privind biocidele prevede că statele membre percep taxe de la solicitanţi pentru serviciile pe care le prestează în temeiul regulamentului şi că statele membre trebuie să stabilească şi să publice cuantumul taxelor care trebuie plătite autorităţilor competente.

România nu a stabilit încă şi nu a publicat cuantumul taxelor care trebuie plătite autorităţilor sale naţionale pentru prelucrarea mai multor tipuri de cereri în temeiul Regulamentului privind produsele biocide. Prin urmare, România nu este în măsură să proceseze astfel de cereri, apreciază Executivul comunitar. Acest lucru a dus la o întârziere în prelucrarea mai multor cereri pendinte pentru autorizarea la nivel naţional a produselor biocide.

Taxa auto, biocidele și deșeurile

România va primi și o scrisoare de punere în întârziere pentru alinierea legislaţiiei privind datoria vamală la Codul vamal al Uniunii (Regulamentul UE nr. 952/2013). Conform acestor norme, autorităţile vamale au la dispoziţie trei ani pentru a comunica debitorului o datorie. În cazul în care datoria vamală ia naştere ca rezultat al unei fapte penale, autorităţile vamale au la dispoziţie zece ani pentru a comunica. Legislaţia vamală naţională română prevede că datoria vamală nu poate fi comunicată debitorului după cinci ani de la momentul la care a luat naştere datoria vamală, indiferent dacă a luat naştere ca rezultat al unei fapte penale. De asemenea, această dispoziţie nu respectă perioada de trei ani pentru comunicarea datoriei vamale definită în legislaţia vamală a UE.

De asemenea, Comisia Europeană a decis joi să trimită României un aviz motivat pentru că nu asigură rambursarea integrală şi imediată a taxelor de înmatriculare a vehiculelor de ocazie achiziţionate din alte state membre, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar. Totodată, România și Estonia vor primi scrisori de punere în întârziere privind aplicarea unei directive europene privind deșeurile electrice și electronice, aplicare pe care cele două țări întârzie să o aplice.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.