România zace pe zăcăminte de uraniu însă nu reușește să le exploateze

Autor: Oana Pavelescu
Data actualizării:
Data publicării:
Mina de uraniu de la Ștei
Mina de uraniu de la Ștei
În plină criză energetică România nu reușește să exploreze și să exploateze propriile zăcăminte de uraniu iar singura companie capabilă să facă acest lucru este acum plimbată din nou, de data aceasta de la Ministerul Energiei la Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS).

În data de 7 martie 2024, Guvernul României a aprobat Memorandumul cu tema ,,Transferul acțiunilor deținute de Statul Român la Societatea Eurotest SA. și la Societatea Radioactiv Mineral Măgurele SA de la Ministerul Energiei la Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului”, document avizat în prealabil de instituțiile implicate, respectiv Ministerul Energiei și Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului.

Societatea Radioactiv Mineral Măgurele S.A., înființată prin reorganizarea Companiei Naționale a Uraniului S.A., are un capital social de 392.760 lei, format din 39.276 acțiuni, fiecare cu o valoare nominală de 10 lei. Activitatea principală a societății, conform Actului Constitutiv, este reprezentată de serviciile anexe pentru extracția mineralelor (cod CAEN 0990).

În anul 2022, societatea a raportat un profit brut de 75.286 lei și a avut un număr mediu de 20 salariați. De asemenea, începând cu anul 2019, Radioactiv Mineral Măgurele S.A. a reluat activitatea de explorare minieră subterană, devenind antreprenor de specialitate în cadrul proiectului minier de metale rare și disperse Jolotca din județul Harghita.

Transferul acțiunilor către AAAS urmărește atragerea de investiții și dezvoltarea activităților societății. Deși societatea a deținut în administrare 227 perimetre de cercetare geologică din anul 2004, nu au fost identificate parteneriate semnificative pentru dezvoltarea acestor proiecte.

Prin această mutare, AAAS, cu expertiza sa în administrarea și privatizarea activelor statului, va prelua toate drepturile și obligațiile ce decurg din calitatea de acționar al statului, asigurând astfel un management mai eficient și atragerea de noi investiții.

Istoria Exploatării Minerale Radioactive în România: De la Băița la Radioactiv Mineral Măgurele S.A.

În data de 12 aprilie 1952, sub autoritatea statului român și în coordonarea Uniunii Sovietice, a început un program geologic intensiv pentru identificarea mineralizațiilor radioactive în zona Banat și Bihor. Acest demers a avut la bază cercetările germane din perioada celui de-al Doilea Război Mondial. În același an, a fost demarată exploatarea minieră de uraniu la Băița, județul Bihor.

În 1954, s-a înființat Societatea Mixtă Româno-Sovietică "Sov-Rom Cuarțit" pentru sprijinirea programului nuclear sovietic, gestionând exploatarea minieră de uraniu de la Băița și activitatea geologică de prospecțiune. În 1960, cercetările geologice au dus la conturarea și punerea în exploatare a zăcământului uranifer Avram Iancu din județul Bihor.

Timp de 10 ani, între 1952 și 1961, rușii au dus acasă probabil cel mai pur minereu de uraniu din Europa, în contul datoriei pe care România ar fi avut-o față de URSS.

În 1961, exportul de minereu uranifer către Uniunea Sovietică a încetat, iar "Sov-Rom Cuarțit" a fost reorganizată în Trustul Metale Rare, subordonată Ministerului Minelor, Direcția Generală Metale Rare. Trei ani mai târziu, în 1963, a fost înființată Organizația Expediția Geologică, care a preluat integral activitatea de prospecțiune geologică.

Între 1963 și 1968, Organizația Expediția Geologică a identificat și conturat zăcămintele de uraniu de la Crucea, județul Suceava, și Grințieș, județul Neamț. În 1966, organizația a fost transformată în Întreprinderea Expediția Geologică, care organiza activitatea de prospecțiune uraniferă prin Secția 4.

În 1973, Trustul Metale Rare s-a transformat în Întreprinderea Metale Rare, preluând Secția 4 Prospecțiuni. Până în 1982, Întreprinderea Metale Rare a funcționat sub diverse ministere, iar în 1990, prin reorganizare, s-a constituit Centrala Industrială a Metalelor Rare, care ulterior a devenit Regia Autonomă Metale Rare, sub autoritatea Ministerului Minelor.

În 1997, Regia Autonomă Metale Rare a fost transformată în Compania Națională a Uraniului S.A. București. În 2004, prin reorganizarea Companiei Naționale a Uraniului, a fost înființată S.C. Radioactiv Mineral Măgurele S.A., care funcționează sub coordonarea Ministerului Economiei. În 2019, Radioactiv Mineral Măgurele S.A. a redeschis prima mină de după 1989, marcând astfel o nouă etapă în istoria mineritului uranifer din România.

Această evoluție istorică subliniază importanța strategică și economică a exploatării mineralelor radioactive în România, precum și adaptabilitatea și continuitatea acestei industrii esențiale.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

Ştiri Recomandate

Bursa de pe Wall Street / FOTO: Freepik
Declaratia 100
Foto:Freepik.com
Strângere de mână / FOTO: Freepik
Foto: Pexels.com
Notificare telefon

Eset, avertizare pentru cei care au cont pe Spotify

Conturile Spotify reprezintă active digitale valoroase...

Încărcare mașină electrică / sursa foto: Freepik.com
Papa Francisc

Papa Francisc a murit

A încetat din viaţă Papa Francisc.

Foto: Freepik.com
Kristalina Georgieva / Foto: FMI / Flickr

Scădere uşoară a numărului de firme dizolvate

Numărul firmelor dizolvate, în scădere cu 8,73% în...

Foto: Freepik.com
Sondă / FOTO: Freepik

Producţia de ţiţei a României scade, importurile cresc

Producţia de ţiţei a României a scăzut cu 7, 6% în...

Bursa de Valori de la București / FOTO: Facebook
Sol

Ucraina rămâne fără gaze. Rezervele sunt pe sfârşite

Ucraina ar putea avea nevoie să importe până la 6,3...

Razboiul comercial SUA-China / Foto: Freepik
Nissan / FOTO: Unsplash
Foto: Freepik.com
Boeing 737 Max / FOTO: Unsplash
Protest masiv în New York împotriva lui Donald Trump și Elon Musk
Vânzător stradal într-o localitate din California / Foto: Dave Parker / Flickr
Foto: Freepik.com
Foto: Freepik.com
Gândim alte planuri / FOTO: Freepik

Bancherii, obligați să-și pună mintea la contribuție

În noile condiții generate de războiul tarifelor,...

Bursa de la Tokyo / Foto: Dick Thomas Johnson / Flickr

Cine mai are încredere în dolar?

Indicele dolarului scade sub pragul de 100, în timp ce aliați tradiționali...

Mină de cupru

10 mega-mine care țin planeta în priză: cine dă cupru lumii?

Cererea globală de cupru explodează: investiții de peste...

Foto: Freepik.com

pixel