Rusia, la capătul puterii sale economice: bula de război e pe cale să se spargă - Analiză Financial Times

Boom-ul de război, pe final

Potrivit datelor citate de Financial Times, PIB-ul Rusiei a crescut cu peste 4% în 2023 și 2024, iar rata șomajului a coborât la minime istorice. Explicația a venit dintr-o mobilizare masivă a resurselor către producția de armament și din veniturile record obținute din exporturile de petrol și gaze, în ciuda sancțiunilor. „Rusia a devenit practic o benzinărie care produce tancuri”, a rezumat economista Elina Ribakova, invitată în podcastul The Economics Show.

Totuși, această expansiune s-a lovit de limite structurale. Fabricele nu mai pot crește producția fără investiții suplimentare, forța de muncă a devenit insuficientă, iar presiunea pe salarii a împins inflația în sus. În plus, dobânzile ridicate, de peste 20%, au frânat sectoarele economice nelegate de război.

Sancțiuni cu efect întârziat

Dacă în primii ani după invadarea Ucrainei sancțiunile au părut ineficiente, Rusia reușind să compenseze pierderile prin prețuri mari la energie, acum acestea încep să muște. Cele mai eficiente au fost cele financiare, care au limitat accesul companiilor ruse la piețele internaționale și la dolar. Mai slabe s-au dovedit embargoul pe petrol și restricțiile de export, pe care Moscova le-a ocolit prin rețele comerciale cu China și alte state.

În ciuda acestui „plasă de salvare” oferită de Beijing, relația este dezechilibrată: pentru China, Rusia abia contează în comerțul global, dar pentru Moscova, China a devenit principalul partener comercial. În plus, aproape 90% din componentele critice pentru industria de armament intră în Rusia prin intermediul Chinei.

O economie militarizată și fragilă

Problema majoră, spun analiștii, este că structura economiei ruse a devenit excesiv de militarizată. Peste 40% din cheltuielile bugetare merg către complexul militar-industrial, în timp ce sectoarele civile stagnează. Băncile, controlate în mare parte de stat, funcționează ca surse de credit subvenționat pentru industrie, dar costurile riscă să fie transferate pe termen lung către bugetul public.

Citește și: Hodorkovski avertizează: o greșeală a lui Trump în fața lui Putin ar slăbi SUA

În scenariul unei încheieri a războiului, Rusia ar trebui să treacă printr-un proces extrem de dureros de reconversie economică. „Este devastator de greu. Vorbim de o economie care de două decenii nu s-a diversificat, iar acum produce mai multe tancuri în aceleași fabrici din epoca postbelică”, avertizează Ribakova.

Demografie și pierderi umane

Pe lângă problemele structurale, Rusia se confruntă și cu un declin demografic accentuat. Aproape un milion de soldați ruși au fost uciși sau răniți grav în război, conform estimărilor occidentale, ceea ce lasă un gol major în forța de muncă tânără. Guvernul a început să aducă muncitori din Coreea de Nord sau Africa, dar soluția este insuficientă pentru a acoperi lipsa de capital uman.

Viitor incert

Pe termen mediu, Rusia se confruntă cu un mix periculos: forță de muncă redusă, investiții orientate exclusiv către război și productivitate scăzută din cauza izolării de piețele globale. Aceasta ar putea condamna economia la stagnare, chiar dacă pe termen scurt Kremlinul continuă să pompeze bani în industria militară pentru a prelungi conflictul.

„Războiul nu doar că nu a oprit economia, dar a devenit motorul ei. Problema e că acest motor se gripează, iar resetarea va fi extrem de dureroasă”, concluzionează Ribakova.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.