Rușii care cumpără artă, ținta sancțiunilor comerciale din SUA

Printr-o serie de citații, procurorii federali din New York cer caselor de licitații de lux din SUA să predea ani de înregistrări pentru a determina dacă operele de artă au fost introduse ilegal în străinătate sau dacă veniturile din vânzări au fost transferate ilegal.

Printre cei menționați în citații se numără oligarhii ruși Andrei Melnichenko, Viktor Vekselberg și Roman Abramovich, alături de miliardarul ucrainean Igor Kolomoisky, a declarat o sursă pentru Bloomberg. Înregistrările solicitate de la casele de licitații includ orice tranzacții anterioare cu acești oameni.

Printre marile case de licitații contactate de Bloomberg, Christie's International a declarat că "cooperează și se conformează pe deplin cu autoritățile de aplicare a legii atunci când se cere să facem acest lucru". Sotheby's a spus că cooperează așa cum cere legea iar casa de licitații Phillips spune că a luat măsuri "pentru a se asigura că nicio persoană sau instituție vizată de sancțiuni nu poate face afaceri direct sau indirect prin intermediul saloanelor noastre". 

De la invazia Rusiei în Ucraina, SUA au extins sancțiunile care vizează oameni de afaceri ruși și companii care au legături cu Vladamir Putin. Acest lucru a dus la confiscări de bunuri de lux, de la un iaht în Pacificul de Sud la opere de artă într-o galerie franceză. De asemenea, Departamentul de Justiție al SUA intenționează să confiște o casă din Greenwich Village care aparține miliardarului rus Oleg Deripaska.

Odată cu perchezițiile la casele de licitații, departamentul încearcă să dea de urma "evazioniștilor profesioniști în materie de sancțiuni" - persoane care îi ajută pe cei bogați să evite restricțiile și să spele bani. În această lună, procurorii au acuzat doi bărbați, inclusiv un fost agent special al FBI, că l-au ajutat pe Deripaska și au încălcat sancțiunile.

Casele de licitații, sub presiunea sancțiunilor

Potrivit lui Georges Lederman, un avocat specializat în cazuri de criminalitate în domeniul artei și confiscare de bunuri, represiunea a fost rezultatul unei mai mari coordonări între Biroul de control al activelor străine al Departamentului Trezoreriei, care supraveghează lista de sancțiuni, și procurorii care încearcă să oprească spălarea de bani. 

"În trecut, dacă încălcai o sancțiune, primeai o amendă mare și apoi trebuia să implementezi un program mai sofisticat de combatere a spălării banilor", a declarat Lederman. "Dar acum, din cauza sancțiunilor impuse Rusiei și a unei mai mari conștientizări, există o sesizare mai mare a urmăririlor penale pentru spălare de bani."

În ultimele luni, procurorii din Manhattan și-au orientat obiectul investigațiilor, întrebând despre anumite opere de artă cumpărate cu ani în urmă, precum și despre unele bunuri imobiliare, potrivit persoanei care cunoaște acest caz. Ancheta este condusă de Biroul procurorului american din Districtul de Sud din New York și de grupul operativ federal KleptoCapture, care a fost înființat pentru a supraveghea sancțiunile rusești. 

Monet de 50 de milioane de dolari

Magnatul din domeniul îngrășămintelor Melnichenko, cu o avere netă estimată la 12,7 miliarde de dolari de către Bloomberg Billionaires Index, ar fi cumpărat tabloul "Le Bassin aux Nympheas" al lui Monet pentru 40,9 milioane de lire sterline (49,6 milioane de dolari) în 2009. Abramovici este al doilea cel mai mare producător de oțel din Rusia și a deținut anterior clubul de fotbal Chelsea din Londra. Fosta sa soție, Daria Zhukova, este o colecționară de artă rusă. 

Unul dintre presupușii facilitatori a fost omul de afaceri britanic Graham Bonham-Carter, care a fost pus sub acuzare în octombrie pentru că a încercat să transfere opere de artă deținute de Deripaska, care se află sub sancțiunile SUA. Cu ajutorul unei companii fantomă, Deripaska a cumpărat 18 opere de artă la o licitație din New York în 2008, cu zece ani înainte de a fi sancționat, potrivit actului de acuzare. Operele de artă au fost păstrate într-un depozit din New York până când Bonham-Carter ar fi încercat să le expedieze în afara țării în 2021. 

În urma unui raport al Senatului din 2020 privind evaziunea în lumea artei, marile case de licitații și vânzătorii privați au început să includă ca o condiție standard în contracte ca cumpărătorul sau vânzătorul să nu fie sancționat sau implicat în activități infracționale.

Cele mai importante case de licitații au implementat programe voluntare împotriva spălării banilor, dar acest lucru ar putea să nu fie suficient pentru a-i împiedica pe adevărații proprietari de opere de artă să se protejeze în spatele unor rețele de structuri corporative sau de rude.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.