Schengen 2025: Cum se vor transforma economiile României și Bulgariei

Intrarea în Schengen, o realizare istorică

Începând cu 1 ianuarie 2025, România și Bulgaria au devenit membre cu drepturi depline ale spațiului Schengen, eliminând controalele la granițele terestre. Această decizie, așteptată timp de aproape două decenii, promite să aducă beneficii economice semnificative și să îmbunătățească viața cetățenilor celor două țări.

Vama Nădlac / Foto: Virgil Simonescu / Inquam Photos

Intrarea în Schengen înseamnă un flux mai rapid al mărfurilor și reducerea timpilor de așteptare pentru transportatori și călători.

Potrivit Academiei Bulgare de Științe, eliminarea cozilor la frontieră ar economisi bulgarilor echivalentul a 242.000 de zile petrecute anual în punctele de control. În România, efectele sunt resimțite puternic în industria auto, care reprezintă 15% din PIB-ul țării. Intrarea în Schengen ar putea economisi sectorului auto românesc aproximativ €180.000 pe zi.

Vama Giurgiu / Foto: George Călin / Inquam Photos

Impact economic semnificativ

Studiile arată că apartenența completă la Schengen ar putea aduce Bulgariei beneficii economice directe de 866 milioane de dolari pe an, în timp ce pentru România, economiile din logistică și creșterea investițiilor ar contribui la o competitivitate sporită a producătorilor locali, cum este cazul Renault SA, care produce gama Dacia.

„Aceasta este cea mai bună veste pentru o industrie care s-a confruntat cu mari incertitudini în ultimii ani,” a declarat Adrian Sandu, reprezentantul Asociației Producătorilor Auto din România.

Vama Giurgiu / Foto: George Călin / Inquam Photos

Beneficii sociale pentru cetățeni

Eliminarea controalelor la granițe aduce și un avantaj semnificativ pentru milioanele de români și bulgari care lucrează în străinătate. Mulți dintre aceștia se întorc acasă de sărbători și se confruntau frecvent cu ore lungi de așteptare. „Vom economisi timp pe care îl putem petrece cu familia,” a spus Cătălin Brânzei, un român care lucrează în Belgia.

Vama Giurgiu / Foto: George Călin / Inquam Photos

Provocări persistente

Deși intrarea în Schengen este o realizare importantă, există încă dificultăți logistice. În Bulgaria, modernizarea infrastructurii pentru punctele de trecere a granițelor, cum este cazul Kulata, a început abia la finalul anului 2024. În România, orarul trenurilor pentru 2025 nu a fost ajustat, ceea ce înseamnă că opririle pentru controlul documentelor vor continua pentru o perioadă.

Vama Giurgiu / Foto: George Călin / Inquam Photos

În plus, autoritățile vamale din ambele țări vor desfășura verificări aleatorii timp de șase luni, iar politicile interne din alte state Schengen, precum Germania, care a reintrodus controale la anumite granițe, ar putea afecta în viitor libertatea deplină de circulație.

Vama Nădlac / Foto: Virgil Simonescu / Inquam Photos

Un sentiment de „în sfârșit”

Intrarea în Schengen este privită cu bucurie, dar și cu reținere. Mulți români și bulgari consideră această decizie ca fiind întârziată și drept un drept care li se cuvenea de mult. „Este mai degrabă un sentiment de ‘în sfârșit!’ decât unul de sărbătoare,” a spus analistul Kamil Calus.

Vama Nădlac / Foto: Virgil Simonescu / Inquam Photos

În ciuda acestor provocări, intrarea în Schengen reprezintă un pas major înainte pentru România și Bulgaria, promițând beneficii economice și sociale pe termen lung.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.