Semnal de alarmă! Mario Draghi: Dacă UE nu se mișcă rapid, va intra în ”agonie lentă”

„Suntem deja în criză. Iar dacă Uniunea Europeană nu se mișcă rapid, va intra cu singuranță în „o agonie lentă”. Poate că Mario Draghi a dramatizat ușor lucrurile prezentându-și raport privind starea UE, dar a avut motive să procedeze ca atare. Deoarece prosperitatea și modelul social al Bătrânului Continent sunt atacate din toate părțile. Iar în competiția globală, Europa pornește cu câteva handicapuri. E timpul să reacționeze dacă vrea să rămână în cursă.

La capitolul productivitate, Europa afișează rezultate mult mai slabe și mai mici decât cele înregistrate de Statele Unite. Pentru fostul președinte al Băncii Centrale Europene (BCE) acest lucru anunță o mare stagnare care va dura cel puțin 25 de ani. „Până în 2040, forța de muncă din UE este ar urma să scadă cu aproape 2 milioane de lucrători în fiecare an” și „creșterea în Europa va stagna. Dacă UE menține rata medie de creștere a productivității muncii de 0,7%, PIB-ul ar rămâne constant până în 2050”, prezice raportul elaborat de Mario Draghi. De aici și dorința italianului de a dereglementa economia europeană unde legislația este mai puternică decât peste Atlantic.

O Europă mai deschisă

De aici și scopul de a ajunge la o piață cu adevărat unică. Obiectivul nu este nou. Un alt italian, fost președinte al Consiliului, Mario Monti, a prezentat un raport pe această temă în 2010, iar Enrico Letta a depus un altul în aprilie anul trecut. Dar este clar că piața unică rămâne fragmentată. Nici muncitorii, nici economiile nu circulă la fel de ușor ca în Statele Unite. Dar amploarea pieței interne este deosebit de importantă pentru companiile cu creștere rapidă.

Marea stagnare europeană de la războiul din Ucraina

În același timp, UE este prost echipată în noua lume a tensiunilor geopolitice și a rivalităților. Bătrânul continent este mai expus furtunilor externe decât China și Statele Unite. În 2023, exporturile de bunuri și servicii au reprezentat 29,4% din PIB-ul zonei euro, față de 20,8% pentru China și doar 11,2% pentru Statele Unite. Și această dependență de cererea externă a crescut doar în ultimii 30 de ani. Drept urmare, „când partenerii noștri nu mai respectă regulile comerțului internațional, suntem mai vulnerabili”, a spus Mario Draghi în raportul său.

Comisia este deja conștientă de acest lucru și a început să răspundă la această globalizare care devine semnificativ mai puțin cooperantă. De exemplu, Bruxelles-ul a majorat taxele vamale la vehiculele electrice importate din China și acuzate că beneficiază de mari subvenții publice. Dar războiul comercial ar putea experimenta noi evoluții. Dacă Donald Trump va ajunge din nou la Casa Albă și ar pune în aplicare creșterile promise pentru taxe vamale, UE ar fi prima afectată alături de China.

Datorie comună

Nu în cele din urmă, arhitectura zonei euro, încă incompletă, îngreunează finanțarea nevoilor de investiții pentru tehnologia digitală, lupta împotriva schimbărilor climatice și apărare. Soluția ar putea implica datoria comună, deoarece statele cele mai îndatorate nu mai au mijloace. Datoria publică franceză ar trebui să cântărească de două ori față de cea a Germaniei în 2029, potrivit previziunilor Fondului Monetar Internațional (FMI).

Această divergență a datoriilor publice este un risc existențial pe termen lung pentru zona euro în momentul în care este necesar să se investească. În același timp însă, cu cât datoriile publice ale statelor membre urmează mai multe traiectorii diferite, cu atât recurgerea la datoria comună pare mai puțin acceptabilă pentru unii. Țările care și-au gestionat riguros finanțele publice continuă să dea vina pe cei care înregistrează deficite constante. Problema este pe cale să devină explozivă politic.

Printre altele, la doar câteva ore după ce Draghi și-a prezentat raportul, ministrul german de Finanțe, Christian Lindner, a oferit un răspuns pe rețeaua de socializare X: „Cu o datorie europeană comună, nu vom rezolva nicio problemă structurală: companiile nu duc lipsă de subvențiile. Greutățile se regăsesc în birocrație și economia planificată. În plus, există numeroase obstacole pentru accesarea capitalului privat”, a spus Lindner. O declarație care, cu siguranță, va naște alte și alte discuții. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.