Semnele crizei în România. Cifre îngrijorătoare - cu ce se confruntă oamenii

Autor: DCBusiness Team
Data publicării:
Foto: Pexels.com
Foto: Pexels.com
Apar semnele crizei în ţara noastră.

Consumul dă semne clare de încetinire şi în România, o veste nu tocmai bună având în vedere faptul că economia locală îşi bazează încă, într-o măsură destul de mare, creşterea pe evoluţia acestui indicator. Analiştii apreciază că următoarele luni vor aduce o reducere şi mai mare a ritmului de creştere a consumului, dar şi a creşterii economice. 

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul, care reflectă cel mai fidel evoluţia consumului, a urcat în august faţă de luna precedentă cu 2,7%, însă dacă se iau în calcul şi elementele ce ţin de sezonalitate şi de numărul de zile lucrătoare, creşterea este de numai 0,6%. Analistul economic Constantin Rudniţchi explică faptul că această tendinţă de încetinire a consumului va continua şi în perioada următoare, având în vedere faptul că urmează iarna ce implică şi costuri mai mari la utilităţi, transmite Rador.

Constantin Rudniţchi: "E foarte posibil ca în următoarea perioadă creşterea economică să nu se poată baza pe consum, aşa cum a făcut-o în alţi ani, pentru că e clar că urmează un trimestru destul de complicat pentru economie şi pentru consumatori. Inflaţia îşi arată deja forţa şi sigur că există o scădere a nivelului de trai, a puterii de cumpărare, ori acest lucru se va vedea cu siguranţă şi în ritmul consumului.

De altfel, întreaga economie românească este într-un tip de impas, l-aş numi, în sensul că şi creşterea economică va încetini, o arată deja datele din trimestrul doi faţă de trimestrul unu. Producţia industrială a scăzut faţă de anul trecut, comenzile noi din industrie sunt mai mici, deficitul de balanţă comercială a crescut, iar dinamica exporturilor este mai redusă decât cea a importurilor. Singura veste bună poate veni dinspre sectorul de construcţii, acolo unde lucrările de construcţii înregistrează un volum mai mare faţă de anul trecut."

Un alt element ce ar putea contribui la creşterea şi dezvoltarea economiei în perioada următoare îl reprezintă investiţiile cu bani din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, mai spune Constantin Rudniţchi, care adaugă însă că, deşi s-au primit fonduri aferente PNRR, nu se văd proiecte concrete finanţate din această sursă, demarate deja.

 

Citeşte şi: Nouriel Roubini: Criza este aici!

 

Nouriel Roubini spune că el a atras atenția încă de anul trecut în privința faptului că inflația va fi persistentă, că printre cauzele sale se numără nu numai politicile proaste, ci și șocurile negative ale ofertei și că încercarea băncilor centrale de a o combate va provoca o aterizare economică dură.

Economistul mai spune că a avertizat că atunci când va veni recesiunea ”aceasta va fi severă și prelungită, cu dificultăți financiare și crize ale datoriilor pe scară largă. În pofida discursurilor lor de agresive, bancherii centrali, prinși într-o capcană a datoriilor, s-ar putea să se lase înduplecați și să se mulțumească cu o inflație peste țintă. Orice portofoliu format din acțiuni riscante și obligațiuni cu venit fix mai puțin riscante va pierde bani pe obligațiuni, din cauza inflației mai mari și a așteptărilor inflaționiste”.

Economistul a explicat că: ”Pe lângă politicile monetare, fiscale și de credit excesiv de relaxate, șocurile negative ale ofertei au provocat o creștere bruscă a prețurilor. Carantinările din timpul pandemiei au dus la blocaje în aprovizionare, inclusiv în ceea ce privește forța de muncă. Politica "zero-COVID" a Chinei a creat și mai multe probleme pentru lanțurile de aprovizionare globale. Invazia Rusiei în Ucraina a provocat unde de șoc pe piețele de energie și alte mărfuri”.

Dr. Doom mai spune că: ”Toată lumea recunoaște acum că aceste șocuri negative persistente ale ofertei au contribuit la inflație, iar Banca Centrală Europeană, Banca Angliei și Rezerva Federală au început să recunoască faptul că o aterizare ușoară va fi extrem de dificil de realizat. Președintele Fed, Jerome Powell, vorbește acum despre o "aterizare mai moale" cu cel puțin "ceva durere". Între timp, scenariul unei aterizări dure devine consensul analiștilor de piață, al economiștilor și al investitorilor”. Citeşte mai departe aici.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

Ştiri Recomandate

Ilie Bolojan
Bani / Foto: DCBusiness

Acord în coaliție. Salariul minim crește de la 1 iulie 2026

Salariul minim va crește de la 1 iulie 2026. Coaliția...

Guvern. Foto: Mihai Ciobanu
Lingouri de cupru / Foto: DCBusiness

Bloomberg: Cuprul intră într-un deficit structural din 2026

Piața globală a cuprului se îndreaptă spre un deficit...

Donald Trump și Vladimir Putin
Ministerul Finanțelor
Ghișeu
Barajul Paltinu
Arcelor Mittal Tubular Products Iași
Inflație / Foto: Freepik

România continuă să fie ţara cu cea mai mare inflaţie din UE

România a fost şi în luna noiembrie ţara UE cu cea mai...

România se află pe locul doi la exportul de grâu moale
Bani
Document. Foto: Freepik.com
Discutii la Guvern
Oameni pe stradă / Foto: Oana Pavelescu
factura. Freepik.com
Documente ANAF. Freepik.com
Muncitor în construcții / FOTO: Freepik
Flacără la aragaz / Foto: Freepik
Industrie / Sursa: Freepik.com
Sala de ședință din clădirea Guvernului
Oameni pe stradă
Palatul Știrbei
Netflix / Foto: Freepik
Podul Giurgiu - Ruse
Ispectori ai ANAF și Vamei
Foto: Facebook MADR
Nave petroliere / Foto: Freepik
Oameni de afaceri / Foto: Freepik

pixel