Sistemul energetic din România este depășit moral. Cine trage semnalul de alarmă

"Aşa-zisele reforme făcute în anii trecuţi au afectat, de asemenea. Că s-a greşit nu mai contează. Ideea este că ne dorim cu toţii să avem capacităţi de producţie curate, însă de doi-trei ani de zile nu se mai investeşte în România în energia regenerabilă produsă de lumina solară sau de vânt, din două motive: o dată pentru că au dispărut schemele de suport, iar în al doilea rând că orice capacitate suplimentară de energie regenerabilă are nevoie de sisteme de protecţie a Sistemului Energetic Naţional. Sistemul energetic naţional are nevoie de un backup şi acesta este asigurat de partea de cărbune. Sistemul energetic din România este epuizat din punct de vedere moral. Au fost momente, în timpul iernilor, cu ger foarte puternic, când nu poţi folosi la maxim gazul natural sau când eolienele se blochează, deci eşti la limită cu producţia. De asemenea, au fost momente în care a trebuit să apelăm la vecini sau când noi i-am salvat pe vecini. Trebuie să găsim un echilibru între dorinţa de a furniza energie curată şi capacitatea de supravieţuire a sistemului energetic şi de furnizare pentru populaţie. Viitorul nu ne va lăsa să fim confortabili în ceea ce priveşte acest domeniu", a declarat Gerea.

Acesta a adăugat că, în urmă cu zece ani, Sistemul Energetic Naţional s-a îmbogăţit masiv cu capacităţi de producţie a energiei electrice pe baza de eoliene, dar a creat şi probleme în sistem.

"În România, a existat un heirup în urmă cu zece ani şi Sistemul Energetic Naţional s-a îmbogăţit masiv cu capacităţi de producţie a energiei electrice pe baza de eoliene. Acest lucru a fost bun din punct de vedere ecologic, dar a creat nişte probleme în sistem, având în vedere că energia eoliană a fost subvenţionată de către stat, iar energia produsă pe bază de cărbune a fost afectată în mod direct din punct de vedere al randamentului de a rezista pe o piaţă unde deja lucrurile evoluau într-o asemenea modalitate încât toate aceste capacităţi au devenit ineficiente", a spus fostul ministru al Energiei.

Conform deputatului ALDE, la nivelul Europei nu s-a conturat un mijloc de acţiune pentru combaterea schimbărilor climatice, "nu există o viziune clară a ceea ce ar trebui să facem".

"În acest context al schimbărilor climatice, contribuţia României este modestă. Sunt alte state care poluează masiv, care îşi protejează industriile. Dacă noi vom reuşi să ne facem temele, va fi foarte bine. Pe vremea când am fost ministru am avut ocazia să discut cu reprezentanţi ai Comisiei Europene legat de sistemul nostru energetic, de strategiile noastre energetice şi aşa mai departe. La momentul respectiv, am constatat că nu există o strategie la nivel european. La nivelul Europei nu s-a conturat un mijloc de acţiune, nu există o viziune clară a ceea ce ar trebui să facem. Sunt, într-adevăr, nişte puncte de referinţă asumate de către statele membre, dar din păcate nu este un plan de acţiune efectivă în acest sens. Nu se ţine cont de faptul că sistemul energetic european şi, implicit cel românesc, nu este structurat în aşa fel încât să poată accepta o integrare a energiilor regenerabile, de exemplu", a menţionat Andrei Gerea.

Institutul de Studii Liberale (ISL), în parteneriat cu Fundaţia Friedrich Naumann pentru Libertate, organizează vineri conferinţa internaţională "Agenda Viitorului".

"Agenda Viitorului" este un proiect multianual, în care peste 100 de experţi la nivel naţional şi internaţional din diferite domenii profesionale, printre care decidenţi politici, academicieni, oameni de afaceri şi reprezentanţi ai ONG-urilor, vor avea contribuţii importante în găsirea unor noi strategii şi axe de dezvoltare privind viitorul României.