Sondaj. Ce cred românii despre propriile finanțe

Un element care uneşte aproape toate categoriile este percepţia asupra puterii de cumpărare, în condiţiile în care peste 81% dintre respondenţi consideră că pot cumpăra mai puţine lucruri cu 100 de lei faţă de 2018. 

"Cum fiecare are propria optică asupra finanţelor personale, optimiştii sunt urmaţi de cei aproape o treime care simt că şi acest an va fi la fel ca 2018 şi, respectiv, de cei 30% care se declară de-a dreptul pesimişti. Cu toate acestea, peste jumătate dintre români consideră că nivelul de trai este şi va rămâne neschimbat în acest an, iar aproape 28% se pregătesc pentru un an în care viaţa va fi mai grea decât în 2018. Dacă 43% dintre români dispun de aceleaşi finanţe ca anul trecut, doi din zece respondenţi îşi văd economiile erodate şi mai puţin de 16% au reuşit să strângă mai mulţi bani", se spune într-un comunicat al companiei Provident Financial România, care a realizat sondajul pe un eşantion reprezentativ de 1.821 respondenţi. 

Citește și: Mitul joburilor bine plătite, dărâmat. Cine îi ameninţă pe IT-işti şi avocaţi

Conform studiului, preocuparea principală este, pentru aproape o treime dintre români, să economisească mai mult în acest an, iar la o distanţă foarte mică - 31% - sunt cei care pur şi simplu vor să mai reducă din datorii. Podiumul este completat de cei 17% care şi-au planificat investiţii, în special în casă. 

Intenţia de a investi departajează aproape egal românii: 35% sunt dispuşi să investească mai puţin decât anul trecut, în timp ce 34% vor să investească mai mult. Chiar şi aşa, cei mai mulţi dintre respondenţi - 37% - nici nu se gândesc la investiţii şi sunt conştienţi că vor economisi mult mai puţin decât anul trecut. 

Nivelul de trai

Întrebaţi care sunt principalii factori care le influenţează nivelul de trai, aproape şase români din 10 au nominalizat nivelul salarial şi siguranţa serviciului. 

Conştienţi că serviciul şi salariul au cea mai mare pondere în nivelul de trai, jumătate dintre români se declară mulţumiţi de locul de muncă. Cu toate acestea, procentul celor care consideră că primesc un salariu suficient de bun scade sub 33% şi doar 23% dintre respondenţi au încercat să îşi îmbunătăţească situaţia, cerând o mărire. 

De partea cealaltă, 45% dintre români sunt nemulţumiţi de salariu, dar aproape şase români din 10 nu şi-au găsit sau nici nu şi-au căutat curajul de a solicita o mărire de salariu. 

De două ori mai mulţi angajaţi au avut curajul de a cere o mărire răsplătit cu un răspuns pozitiv - 12% - decât cei care au fost refuzaţi - 6,5%. În acest context, angajatorii se dovedesc a fi mai proactivi, iar peste o treime dintre respondenţi admit că au primit măriri salariale fără a le solicita. 

Măririle salariale

Dacă angajatorii oferă de la sine măriri salariale, angajaţii răspund cu un nivel ridicat de fidelitate - nu mai puţin de 41% sunt dispuşi să lucreze pentru angajatorul actual pentru o perioadă mai mare de cinci ani. La polul opus, 14% vor să schimbe rapid serviciul, în cel mult şase luni. 

Într-o discuţie despre căutarea activă pentru un alt loc de muncă, două treimi dintre respondenţi spun că nu fac asta şi nu au niciun plan în această privinţă. Dintre cei care îşi caută un alt serviciu, însă, majoritatea - 17% - admite că face acest lucru de mai puţin de jumătate de an, 10% de peste un an şi 6% de 6-12 luni. 

Sondajul a fost efectuat în luna februarie a acestui an pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional de 1.821 respondenţi. Publicul feminin reprezintă 54,2%, 20% dintre respondenţi locuiesc în Bucureşti, urmaţi de cei din Iaşi - 3,9%, Cluj-Napoca - 3,6%, Ploieşti - 3% şi Braşov - 2,9%. Vârsta respondenţilor se încadrează în intervalul 18-55 de ani, iar două treimi se declară absolvenţi de colegiu, universitate sau master. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.