Strâmtorile Ormuz și Bab-El-Mandeb, puse în pericol de acțiunile Iranului

Autor: Simona Haiduc
Data publicării:
Spre strâmtoarea Ormuz / FOTO: Wikipedia
Spre strâmtoarea Ormuz / FOTO: Wikipedia
În 2023, cele două strâmtori au reprezentau mai mult de o treime din transportul mondial de petrol. 

Astăzi, ele au ajuns la cheremul conflictelor și al implicării Iranului, care amenință în mod regulat cu închiderea strâmtorii Ormuz. Mai la sud, la porțile Mării Roșii, rebelii Houthis, susținuți de Teheran, intensifică atacurile în jurul Bab El-Mandeb, „poarta lacrimilor” blocată între Yemen, Djibouti și Eritreea.

Strâmtorile Ormuz și Bab-El-Mandeb, prin care pleacă, pe mare,  hidrocarburile din țările Golfului Persic spre restul lumii, se află în prima linie a tensiunilor în Orientul Mijlociu încă de la începutul războiului dintre Hamas și Israel. 

Zeci de atacuri au fost lansate în Marea Roșie și în Golful Aden împotriva navelor comerciale, acțiuni revendicate până acum de rebelii yemeniți Houthis, în solidaritate cu palestinienii. Ultimul eveniment semnificativ până acum: capturarea navei container MSC Aries de către forțele speciale maritime iraniene, în strâmtoarea Ormuz. 

Strâmtoarea Ormuz, poarta spre Golf

Strâmtoarea Ormuz, care leagă Golful de Golful Oman, este situată între Iran și Sultanatul Oman. Este deosebit de vulnerabil datorită lățimii sale înguste, de aproximativ 50 de kilometri, și adâncimii, care nu depășește 60 de metri. Este presărată cu insule deșertice sau puțin locuite, dar de mare importanță strategică: insulele iraniene Ormuz și cele Qeshm și Larak, cu fața spre țărmul iranian Bandar Abbas. În largul coastei Emiratelor, cele trei „insule strategice” (Marele Mormânt, Micul Mormânt și Abu Moussa) constituie un punct de observație pe toate coastele țărilor din Golf: Emirate, Qatar, Bahrain, Arabia Saudită, Kuweit, Irak , Iran și Oman. Ele sunt ocupate de Iran din 1971, după plecarea forțelor britanice din regiune.

Strâmtoarea Ormuz este de departe principala rută de transport maritim care leagă țările bogate în petrol din Orientul Mijlociu cu piețele asiatice, europene și nord-americane. În 2022, în jur de 21 de milioane de barili de țiței au circulat zilnic pe acolo, potrivit Agenției pentru Energie a SUA (EIA). Adică aproximativ 20% din consumul global de petrol lichid.

Chiar și o întrerupere temporară a transportului maritim în această strâmtoare poate duce la creșterea prețurilor globale la energie. Doar Arabia Saudită și Emiratele au o rețea de conducte de petrol care le permite să ocolească strâmtoarea Ormuz, subliniază EIA.

În august 2023, Statele Unite au desfășurat peste 3.000 de militari în Marea Roșie pentru a descuraja Iranul să pună mâna pe petrol, în timp ce marinele militare occidentale au îndemnat navele ce tranzitau strâmtoarea Ormuz să nu se apropie de apele iraniene pentru a evita orice risc de confiscare. Totuși, în ultimii doi ani, Iranul a confiscat sau a încercat să sechestreze aproape 20 de nave sub pavilion internațional. În decembrie, Washington a anunțat formarea în Marea Roșie a unei coaliții de zece țări pentru a se confrunta cu atacurile repetate ale Houthis împotriva navelor pe care le consideră „legate de Israel”.

Bab-El Mandeb, ecluză a Mării Roșii

Bab el-Mandeb este o strâmtoare situată la capătul sudic al Mării Roșii: o leagă de Golful Aden, în Oceanul Indian. Această strâmtoare, al cărei nume în arabă înseamnă „poarta plângerilor”, separă Yemenul, în Peninsula Arabică, de Djibouti și Eritreea, în Africa.

Are o lungime de aproximativ o sută de kilometri și o lățime de aproximativ treizeci de kilometri între localitatea Ras Menheli, de pe coasta yemenită, și cea Ras Siyyan din Djibouti, aceste două capuri marcând limita dintre Marea Roșie și Golful Aden. În această locație, insula Perim împarte strâmtoarea în două coridoare maritime.

Este unul dintre cele mai aglomerate coridoare maritime din lume, Marea Roșie fiind, de faptm o „autostradă a mării” care leagă Europa de Asia. Navele petroliere și comerciale, sosite din Oceanul Indian, trec prin această strâmtoare pentru a lua Marea Roșie apoi Canalul Suez, unde duc la Marea Mediterană și invers.

Aproximativ 20.000 de nave trec prin Canalul Suez în fiecare an, transportând milioane de barili de petrol pe zi, precum și produse manufacturate în Asia.

Potrivit Camerei Internaționale de Transport Național (ICS), cu sediul la Londra, 12% din comerțul mondial trece de obicei prin Marea Roșie. Pentagonul, la rândul său, menționează între 10 și 15%.

Transporturile de petrol prin strâmtoarea Bab el-Mandeb au reprezentat aproximativ 12% din totalul petrolului transportat pe mare în prima jumătate a anului 2023, iar transporturile de gaze naturale lichefiate (GNL) prin aceste rute în această perioadă au constituit aproximativ 8% din GNL-ul global. 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

Ştiri Recomandate

Contor de gaze / Foto: Freepik

Ilie Bolojan a anunțat cum vrea să repornească economia

Guvernul lucrează la un pachet complex de măsuri pentru...

Banca Națională a României / Foto: Oana Pavelescu
Lingouri de aur
Freepik.com
UE a aprobat împrumutul pentru Ucraina
Foto: Mihai Ciobanu
Alexandru Nazare
Bani

Veşti bune despre leu de la BNR

Informaţiile zilei de la Banca Naţională a României.

Agent ICE amenință presa cu arma în timpul evacuării dintr-un hotel unde erau cazați / Foto: Captură video

Trump retrage sute de agenți ICE din Minnesota

Administrația președintelui Donald Trump reduce...

Un fermier culege roșii într-un solar / Foto: Freepik
Freepik.com

Cum poți plăti rate cu 20% mai mici prin refinanțare

Refinanțarea cu dobândă fixă pe 2–3 ani aduce cele mai...

Codul Muncii. Freepik.com

Oferta zilei pentru cei care caută un loc de muncă

Locuri de muncă vacante la nivel național și în rețeaua...

ANAF / Foto: DCBUsiness
Platforma de foraj Transocean Barents / Foto: OMV Petrom
Curtea Constituțională a României / Foto: Octav Ganea / Inquam Photos
Grevă / sursa foto: Freepik.com / EyeEm

Protest în faţa Guvernului

Sindicaliştii din Educaţie protestează miercuri în faţa Guvernului.

Firmele ar putea scăpa de completarea formularului D300

Agenția Națională de Administrare Fiscală pregătește o...

Inspectori / Foto: Freepik
Kelemen Hunor

UDMR cere Guvernului revenirea asupra taxelor locale

UDMR a anunțat marți că inițiază, la nivel...

Un livrator distribuie pachete / Foto: Freepik
Lapte praf / Foto: Freepik
Microbuzele românești, prezentate la Bruxelles

pixel