Tarifele vamale vor lovi puternic țările din Estul Europei. FMI a explicat ce va fi

Potrivit agenției EFE, țările est-europene, aflate mai aproape de linia de foc a tensiunilor comerciale globale, vor resimți cel mai acut efectele negative, din cauza unei dependențe ridicate de sectorul de producție.

Estul Europei, mai expus în fața disputelor comerciale globale

Directorul Departamentului European al FMI, Alfred Kammer, a declarat într-o conferință de presă că războiul tarifar actual va determina o „scădere semnificativă” a creșterii economice în Uniunea Europeană. FMI estimează o creștere economică de 1,2% în 2025 și 1,6% în 2026 pentru UE, cifre revizuite în scădere cu 0,2 puncte procentuale față de prognoza din octombrie.

Pentru statele din centrul, estul și sud-estul Europei, precum și pentru țările non-UE din regiune – Serbia, Moldova sau Albania – perspectivele sunt și mai sumbre. FMI estimează o creștere de 2,4% în 2025 și 2,7% în 2026, în scădere cu 0,7 și respectiv 0,5 puncte procentuale, cauzată în principal de rolul dominant al sectorului de producție în aceste economii.

Investițiile în infrastructură și Apărare, factori de echilibru

Cu toate acestea, Kammer a subliniat că investițiile substanțiale preconizate în infrastructură și apărare – în special în Germania – ar putea contribui la amortizarea șocului economic. De asemenea, FMI atrage atenția asupra posibilelor efecte secundare ale conflictului comercial dintre China și SUA. În acest context, se estimează o creștere temporară a importurilor chinezești în UE cu aproximativ 0,25% din PIB-ul Uniunii, însă impactul este considerat „gestionabil”.

Recomandări FMI: integrare, stabilitate fiscală și scăderea dobânzilor

FMI reiterează nevoia consolidării integrării economice în cadrul Uniunii Europene. Kammer a încurajat finalizarea tratatelor de liber schimb pentru diversificarea lanțurilor de aprovizionare, accentuând ideea că „mai mult comerț pentru UE înseamnă un viitor mai sigur”.

În ceea ce privește politica monetară, FMI anticipează atingerea unei inflații de 2% în a doua jumătate a anului 2025, mai devreme decât se estima anterior, pe fondul scăderii cererii și a prețurilor la energie. În acest sens, se recomandă Băncii Centrale Europene o reducere suplimentară a ratei dobânzii cu un sfert de punct, menținând-o apoi la 2%.

La nivel fiscal, FMI încurajează UE să continue procesul de consolidare bugetară, pentru a face față provocărilor viitoare generate de îmbătrânirea populației, tranziția energetică și creșterea cheltuielilor pentru apărare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.