Creșterea nivelului gazelor cu efect de seră a contribuit la atingerea unor temperaturi record în 2024, accelerând topirea ghețarilor și a gheții marine, ridicând nivelul mărilor și apropiind lumea de un prag critic al încălzirii globale, a anunțat miercuri Organizația Meteorologică Mondială (OMM), relatează Reuters.
Temperatura medie anuală a fost cu 1,55 grade Celsius peste nivelurile preindustriale anul trecut, depășind precedentul record din 2023 cu 0,1°C, potrivit raportului climatic anual al OMM.
Statele lumii s-au angajat prin Acordul de la Paris din 2015 să limiteze creșterea temperaturii globale sub 1,5°C față de media anilor 1850-1900.
Estimările preliminare arată că media pe termen lung a creșterii temperaturilor se situează între 1,34°C și 1,41°C, apropiindu-se, dar fără a depăși oficial pragul stabilit la Paris, conform OMM.
„Un aspect important de subliniat este că un singur an peste 1,5°C nu înseamnă că pragul menționat în Acordul de la Paris a fost depășit în mod formal”, a declarat John Kennedy, coordonator științific al OMM și autor principal al raportului.
Totuși, marjele de incertitudine ale datelor nu exclud această posibilitate, a adăugat el într-un briefing.
Raportul indică și alți factori care au contribuit la creșterea temperaturilor în 2024, inclusiv variațiile ciclului solar, o erupție vulcanică masivă și o scădere a aerosolilor răcitori din atmosferă.
Deși unele regiuni au înregistrat temperaturi mai scăzute, fenomenele meteorologice extreme au provocat distrugeri la nivel global. Secetele au dus la crize alimentare, iar inundațiile și incendiile de vegetație au forțat strămutarea a 800.000 de persoane, cel mai mare număr înregistrat din 2008.
Căldura oceanelor a atins cel mai ridicat nivel din istorie, iar ritmul încălzirii marine se accelerează. Creșterea concentrației de CO2 în oceane a amplificat și acidificarea apelor.
Ghețarii și ghețurile marine continuă să se topească rapid, ceea ce a dus la o nouă creștere record a nivelului mărilor. Datele OMM arată că, între 2015 și 2024, nivelul mărilor a crescut în medie cu 4,7 milimetri pe an, comparativ cu 2,1 mm în perioada 1993-2002.
Kennedy a avertizat și asupra implicațiilor pe termen lung ale topirii ghețurilor din regiunile arctice și antarctice.
„Schimbările din aceste zone pot influența circulația oceanelor la nivel global, afectând clima întregii planete”, a explicat el. „Ceea ce se întâmplă la poli nu rămâne doar acolo.”
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.
Randamentele obligațiunilor din...
Prețurile aurului au atins un...
Dacă Uniunea Europeană nu...
Cătălin Predoiu anunţă măsuri concrete pentru...
Exceptând perioada Covid-19,...
Principalul acționar al Haleon, Pfizer, va vinde...
Un contract de 100 milioane euro.
Contribuabilii care datorează...
Demersul vine la multe săptămâni după ce Trump a...
Negocierile recente dintre...
Profesorul de economie Mircea...
Bună dimineața! Cele mai importante știri ale...
Trump și Putin au încheiat o...
Bursa de la București a închis...
Putin cere suspendarea...
Gruparea Babuk susține că a...
Curs valutar BNR, 18 martie 2025.
Pieţele europene se menţin...
Vicepreședinta Comisiei pentru...
România se pregătește pentru o...
Prețurile petrolului au crescut...