Ucigașul din Noua Zeelandă a fost în noiembrie 2018 în România

Atacatorul în vârstă de 28 de ani, care a ucis cel puţin 49 de persoane şi a rănit alte 48 în atacul armat asupra a două moschei din oraşul neozeelandez Christchurch pe care l-a transmis live pe internet, e efectuat un sejur în Bulgaria în perioada 9-15 noiembrie 2018, a precizat procurorul general al Bulgariei, Sotir Ţaţarov. 

A fost deschisă o anchetă pentru a determina dacă ''versiunea sa, conform căreia el dorea să descopere situri istorice şi să studieze istoria ţărilor balcanice, este corectă sau dacă el avea alte scopuri'', a explicat oficialul bulgar. 

La rândul său, ministrul bulgar de interne, Mladen Marinov, a menţionat că ancheta vizează elucidarea motivul acestei vizite şi eventualele ''contacte cu alte persoane''. 

Totuşi, deocamdată autorităţile bulgare nu dispun ''de date cu privire la activităţi teroriste şi contacte ale acestei persoane în Bulgaria'', a completat procurorul general. Venit de la Dubai, atacatorul a sosit în Bulgaria pe 10 noiembrie, iar în ziua următoare a închiriat o maşină şi ''a vizitat situri istorice'' în zece localităţi bulgare, a mai precizat Sotir Ţaţarov.

Citește și: Numele unui domnitor român, scris pe încărcătoarele ucigașului din Noua Zeelandă

Pe 15 noiembrie, australianul Brenton Tarrant a părăsit Bulgaria cu o cursă aeriană cu destinaţia Bucureşti, unde a închiriat o maşină pentru a merge mai departe în Ungaria, a precizat apoi procurorul general al Bulgariei. 

Se pare că Tarrant a mai fi efectuat un scurt sejur în Balcani şi în perioada 28-30 decembrie 2016, călătorind cu autocarul prin Serbia, Croaţia, Muntenegru şi Bosnia. 

Autorităţile bulgare sunt în contact, în cadrul anchetei, cu instituţii din SUA, Noua Zeelandă, Australia, Emiratele Arabe Unite, Serbia şi Muntenegru. 

Extremistul de dreapta australian a postat pe internet înaintea atacului imagini cu încărcătoarele şi armele folosite pe care a inscripţionat texte cu referire, printre altele, la diferite evenimente şi figuri istorice în special din zona balcanilor şi de pe vremea Imperiului Otoman, printre care şi domnitorul român Şerban Cantacuzino. 

În inscripţiile sale ce fac referire la Bulgaria el evocă, potrivit Daily Mail, bătălia de la Belgranica din 1913, cea mai mare bătălie din al Doilea Război Balcanic, şi la prinţul Fruzhin, un nobil bulgar care a luptat împotriva otomanilor în timpul celui de-al Doilea Imperiu Bulgar. 

De asemenea, în timp ce se îndrepta cu maşina spre moschee pentru atac, el ar fi cântat un cântec naţionalist sârb. Întrebat despre acest subiect la o conferinţă de presă, ministrul de externe sârb Ivica Dacic a răspuns că atacatorul din Noua Zeelandă ''nu are nimic de-a face cu Serbia". "Serbia nu are nicio legătura cu aceasta, noi nu cerem nimănui să răzbune nicio victimă sârbă în lume", a mai afirmat Dacic, potrivit agenţiei dpa. "Nu ştiu cine l-ar fi putut inspira. Am văzut alte nume (naţionalităţi) pe listă, aşa că întrebaţi alte ţări ce legătură au ele cu aceasta", a adăugat responsabilul sârb. 

Atacatorul a postat şi un ''manifest'' prin care îşi motivează atacul. Titlul textului de 73 de pagini, 'Marea înlocuire', pare să facă referire la o teză a scriitorului francez Renaud Camus privind dispariţia unor 'popoare europene', 'înlocuite' de populaţii ne-europene imigrate, şi care cunoaşte o popularitate în creştere în mediile de extremă dreapta. 

În imaginile cu încărcătoarele şi armele folosite se mai pot vedea inscripţii cu texte ce fac referire la ideile sale extremiste, la agresiunile sexuale comise de musulmani pakistanezi asupra unor fete în oraşul englez Rotherham, precum şi la Luca Traini, un simpatizant italian neonazist afiliat partidului Liga Nordului şi care în februarie anul trecut a rănit cu focuri de armă şase migranţi africani pentru a răzbuna uciderea unei tinere de 18 ani.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.