Ucraina vrea să reia negocierile de pace cu Rusia

Ucraina intenţionează să reia negocierile de pace cu Rusia până la sfârşitul lui august, după ce va desfăşura operaţiuni de contraatac, informează sâmbătă dpa. Ucraina se va afla atunci într-o poziţie mai bună pentru a negocia, a declarat sâmbătă negociatorul-şef al Kievului, David Arahamia, într-un interviu pentru postul Voice of America.

Forţele militare ucrainene vor întreprinde operaţiuni de contraatac în diferite locuri, a declarat Arahamia, fără a oferi mai multe detalii.

În condiţiile în care războiul s-a înteţit în Ucraina, negocierile de pace au intrat în impas. La sfârşitul lui martie, Kievul a propus organizarea de negocieri la Istanbul, printre alte propuneri, pentru a renunţa la statutul de candidat la aderare la NATO în schimbul unor garanţii internaţionale de securitate.

Însă Rusia cere demilitarizarea ţării vecine şi vrea ca Ucraina să-i cedeze teritorii, inclusiv regiunile Doneţk şi Lugansk din estul acestei ţări. Pe 24 februarie, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată contra Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o ''operaţiune militară specială de denazificare'' a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

Putin, afirmații surprinzătoare despre aderarea Ucrainei la UE

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat vineri că Rusia nu are obiecţii faţă de aderarea Ucrainei la UE, întrucât aceasta din urmă nu este o alianţă militară, spre deosebire de NATO, relatează agenţiile AFP şi Reuters. 

''Nu avem nimic împotrivă, este decizia lor suverană să adere sau nu la uniuni economice (...) Este treaba lor, a poporului ucrainean'', a declarat preşedintele rus în timpul Forumului economic de la Sankt Petersburg.

Este bizară și în contradicție cu restul declarațiilor lui Putin care a negat nu o dată suveranitatea Ucrainei.

''Spre deosebire de NATO, UE nu este o alianţă militară'', aşadar ''în ce priveşte integrarea lor economică, alegerea le aparţine'' ucrainenilor, a lămurit Putin poziţia Rusiei pe acest subiect.

Totuşi, preşedintele rus a estimat că ''Ucraina se va transforma într-o semi-colonie'' a ţărilor occidentale dacă aderă la UE. ''Este părerea mea'', a adăugat el.

Pe de altă parte, Putin a apreciat că după încheierea ''operaţiunii militare speciale'', adică a războiului declanşat de Rusia prin agresiunea asupra Ucrainei, relaţiile ruso-ucrainene se vor normaliza. ''Mai devreme sau mai târziu, situaţia va reveni la normal'', crede el.

Liderul de la Kremlin s-a arătat încrezător şi faţă de revenirea pe piaţa rusească a companiilor occidentale, mai ales europene, care s-au retras în urma sancţiunilor impuse Rusiei după agresiunea asupra Ucrainei.

El a insistat pe de altă parte că ofensiva militară rusă în Ucraina nu este cauza dificultăţilor economice mondiale, în special a creşterii preţurilor la energie, acestea fiind provocate de ''erorile sistemice'' ale Occidentului, care îşi provoacă singur inflaţie prin ''tipărirea de bani''.

''Îi auzim pe toţi vorbind despre o pretinsă ''inflaţie a lui Putin'' (...) Acesta este rezultatul erorilor sistemice ale administraţiei americane şi ale birocraţiei europene (...) Pentru ei, operaţiunea noastră este un colac de salvare care le permite să pună totul pe seama noastră'', a remarcat Putin.

Citeşte şi: Șeful celei mai importante bănci ruse, pesimist în privința economiei țării

Economia Rusiei ar putea avea nevoie de un deceniu pentru a reveni la nivelul la care era în 2021, înainte de impunerea de sancţiunilor internaţionale, în condiţiile în care acestea au şters jumătate din schimburile comerciale ale Rusiei, a declarat vineri directorul general de la Sberbank, German Gref, transmite Reuters. 

După ce Moscova a trimis trupe în Ucraina, la data de 24 februarie, statele occidentale au impus cele mai dure sancţiuni economice cu care Rusia s-a confruntat în istoria modernă. Imediat după anunţarea sancţiunilor occidentale, activele ruseşti au avut de suferit iar preţurile de consum au explodat, ceea ce a determinat autorităţile ruse să introducă restricţii asupra mişcărilor de capital, să majoreze dobânzile şi să restrângă capacitatea investitorilor străini de a-şi vinde activele din Rusia.

German Gref, a cărui bancă este cea mai importantă instituţie financiară din Rusia, controlând majoritatea depozitelor şi împrumuturilor către companii, a estimat vineri că ţările care au impus sancţiuni Rusiei erau responsabile pentru 56% din exporturile şi 51% din importurile sale.

"Există o ameninţare la adresa a 15% din Produsul Intern Brut al ţării. În consecinţă, şi dacă nu facem nimic, am putea avea nevoie de aproximativ un deceniu pentru a readuce economia la nivelul din 2021", a spus German Gref la forumul economic internaţional de la Sankt Petersburg (SPIEF).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.