Ungaria majorează pensiile cu 15%, de 1 ianuarie 2023

De la 1 ianuarie, Guvernul ungar va majora pensiile cu 15%, a anunţat, marţi, premierul Viktor Orbán, pe pagina sa de socializare.Într-o înregistrare video, distribuită pe pagina sa de Facebook, Viktor Orbán a anunţat că tocmai a semnat o hotărâre de guvern care prevede creşterea pensiilor cu 15%, de la 1 ianuarie. "Criza energetică afectează întreaga Europă ca urmare a sancţiunilor greşite impuse de Bruxelles, iar acest lucru ne afectează şi ne deprimă şi pe noi", a declarat Orbán, care a adăugat: "Noi, ungurii, ne protejăm familiile prin plafonarea preţurilor şi reducerea cheltuielilor la utilităţi".

Premierul a mai afirmat: în timp ce ne apărăm, nu trebuie să uităm că Ungaria are obiective măreţe, care trec peste momentele dificile. Unul dintre aceste obiective măreţe este ca pensionarii să poată trăi o viaţă demnă, iar pensiile să îşi menţină valoarea reală, a explicat Viktor Orbán. Începând din anul 2010, în fiecare an am reuşit să atingem acest obiectiv. Acum, dacă de la 1 ianuarie majorăm pensiile cu 15%, vom face acest lucru din nou şi în 2023. "Pensionarii pot conta pe noi!", a subliniat în finalul postării premierul Viktor Orbán, potrivit Rador.

Vezi şi: Noi tratative asupra disputei dintre Bruxelles şi Budapesta, în timp ce Orban ironizează scandalul de corupţie din PE

Premierul ungar Viktor Orban îşi freacă mâinile de bucurie în faţa scandalului de corupţie care loveşte Parlamentul European (PE), instituţie foarte vocală în denunţarea încălcărilor statului de drept în Ungaria, relatează luni AFP.

Într-un mesaj postat pe Twitter, Orban a transmis un ''salut Parlamentului European!''. ''Acolo, ei au spus că sunt mereu preocupaţi de corupţia din Ungaria'', a ironizat el, însoţind mesajul cu o fotografie din anul 1981 în care foştii preşedinţi americani Ronald Reagan şi George Bush râd în hohote.

O vicepreşedintă a Parlamentului European, socialista greacă Eva Kaili, a fost arestată şi inculpată pentru corupţie la Bruxelles, într-o anchetă asupra unor plăţi substanţiale efectuate de Qatar pentru a influenţa unele decizii ale instituţiilor europene.

Ironia lui Orban vine însă în timp ce Comisia Europeană continuă să ameninţe Ungaria cu blocarea unei părţi a fondurilor europene şi a totalităţii fondurilor ce revin acestei ţări în planul european de relansare, invocând încălcarea statului de drept.

Executivul comunitar a cerut suspendarea a 7,5 miliarde de euro din fondurile de coeziune - sumă ce reprezintă 65% din fondurile europene alocate Ungariei în bugetul plurianual al UE pentru perioada 2021-2027 - şi a celor 5,8 miliarde de euro ce revin acestei ţări sub formă de granturi în planul european de relansare în urma pandemiei.

În replică, Ungaria blochează la rândul ei un plan european de ajutor pentru Ucraina în valoare de 18 miliarde de euro şi de asemenea se opune planului OCDE de stabilire a unui impozit minim pentru companii.

Într-o nouă încercare de ieşire din acest impas, ambasadorii statelor UE au luni seară o reuniune, dar statele membre sunt divizate între cele care doresc o înţelegere cu Ungaria şi cele care vor să pedepsească încă şi mai mult această ţară, consemnează Reuters.

Disputele guvernului conservator al lui Orban cu Bruxellesul asupra statului de drept ţin de numeroase teme, printre acuzaţiile Comisiei Europene la adresa Ungariei numărându-se deficienţele în funcţionarea independentă a justiţiei, corupţia, neregulile în atribuirea contractelor publice, afectarea independenţei presei, contestarea întâietăţii dreptului UE asupra celui naţional, nerespectarea drepturilor persoanelor LGBT şi ale migranţilor, iar în ultima vreme şi blocarea de către Budapesta a ajutorului financiar european de 18 miliarde de euro pentru Ucraina.

În urma tratativelor purtate recent, guvernul ungar a acceptat 17 măsuri cerute de Comisia Europeană şi a adoptat cadrul legislativ pentru implementarea lor. Cu toate acestea, Bruxellesul îşi menţine propunerea de îngheţare a unor fonduri europene ce revin Ungariei, considerând insuficiente ultimele reforme adoptate de guvernul premierului Viktor Orban în materie de stat de drept.

Consiliul UE (statele membre) au acum termen până pe 19 decembrie să decidă dacă validează această propunere, dacă o resping sau o modifică.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.