Comisia Europeană a recomandat azi Consiliului să suspende acordarea unor fonduri de 13 miliarde de euro destinate Ungariei, din cauza reformelor neconvingătoare, în special în domeniul justiţiei. Statele membre vor lua o decizie finală pe 19 decembrie şi, dacă vor ţine cont de opinia Comisiei, Ungaria va deveni primul stat membru condamnat în cadrul procedurii privind nerespectarea statului de drept. 

Procedura împotriva Ungariei a fost lansată în aprilie, la cererea Parlamentului European, nemulţumit mai ales de problemele sistemului judiciar ungar, care nu ar fi garantat protecţia banilor europeni în caz de fraudare. De atunci, Budapesta a adoptat mai multe măsuri din cele 27 impuse de Bruxelles, înfiinţând inclusiv o instituţie independentă care să controleze fluxurile de bani europeni. Termenul limită a fost data de 19 noiembrie. France Presse scrie că sub presiunea eurodeputaţilor care au avertizat inclusiv cu o moţiune de cenzură, executivul european a decis să îngheţe fondurile europene destinate Ungariei pe motiv că progresele nu ar fi fost suficiente până la această dată.

E vorba de 7,5 miliarde de euro din fondurile de coeziune până în 2027 şi de alte aproape şase miliarde de euro alocate prin Planul de Redresare şi Rezilienţă. Decizia finală privind suspendarea acestor bani va fi luată, însă, de statele membre prin majoritate calificată, respectiv cu votul a cel puţin 15 din cele 27 de state membre, cel mai probabil în decembrie. Ministrul ungar responsabil cu negocierile cu Bruxellesul a declarat, potrivit Reuters, că ţara sa speră să primească banii în 2023, mai ales că o parte din măsurile cerute de comisie ar fi deja în curs de legiferare, transmite Rador.

Ungaria prelungeşte cu şapte luni starea de urgenţă pe fondul războiului din Ucraina

Guvernul ungar a prelungit cu şapte luni, până în iunie 2023, starea de urgenţă aflată în vigoare în ţară şi impusă din motive de securitate din cauza războiului din Ucraina, relatează EFE.

Prelungirea a intrat în vigoare printr-un decret semnat de premierul ultranaţionalist Viktor Orban şi publicat luni, cu puţin timp înainte de miezul nopţii, în Monitorul Oficial.

Textul decretului susţine că este necesar ca starea de urgenţă să fie prelungită cu 210 zile "pentru evitarea şi gestionarea consecinţelor stării de război şi catastrofei umanitare dintr-o ţară vecină", adică Ucraina.

Guvernul condus de Orban, criticat pentru derive autoritariste, menţine din 2015 o stare de urgenţă, fie din cauza "migraţiei masive" sau a pandemiei de COVID-19, fie pe fondul invaziei ruse din Ucraina.

Starea de urgenţă înseamnă că guvernul poate luat decizii prin decrete legate de chestiunea pentru care ea a fost introdusă, fără a trece prin parlament, deşi FIDESZ, partidul lui Orban, deţine în legislativ o majoritate de două treimi, ceea ce îi permite să adopte orice lege sau modificare.

Orban, liderul din UE cel mai apropiat de preşedintele rus Vladimir Putin, refuză să livreze arme Ucrainei sau să permită trecerea lor pe teritoriul Ungariei, argumentând că trebuie să evite ca ţara sa să fie implicată în război.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.