"Industria aerospaţială a cunoscut o expansiune puternică în ultimii zece ani care, pe segmentul comercial, s-a datorat în mare măsură avântului companiilor aeriene low-cost care au contribuit la creşterea accelerată a cererii de zboruri. Chiar dacă este devreme pentru o evaluare completă a impactului pandemiei, devine cert că tocmai operatorii din acest segment au cel mai mare risc de lichiditate în următoarele 6 - 12 luni", se arată în raport.

Impactul va fi resimţit atât de industria aerospaţială, cât şi de alte industrii a căror evoluţie depinde de călătorii. Totuşi, riscul poate fi atenuat de avantajul pe care s-a fundamentat creşterea, acela de a opera curse scurte şi care, în actualul context, rămâne important pentru că reduce expunerea pasagerilor la infecţie.

Wizz Air lansează patru noi rute din Iași

În schimb, transportatorii mari au şanse mai mari să depăşească criza pentru că au sprijinul guvernelor sau pentru că pot face restructurări în cadrul proceselor de insolvenţe. Chiar şi aşa, rămâne o mare provocare să găsească modalităţi de a ajuta pasagerii să se simtă suficient de siguri pentru a zbura.

Asociaţia Internaţională a Transportului Aerian (IATA) estimează că veniturile globale ale companiilor aeriene vor scădea la aproximativ jumătate în 2020, la 419 miliarde de dolari, iar industria în ansamblu va suferi pierderi de peste 84 miliarde dolari. IATA a prevăzut, de asemenea, că veniturile pe kilometri parcurşi de pasageri (RPK) pentru cursele interne nu vor reveni la nivelurile din 2019 decât în 2022, iar RPK pentru cursele internaţionale abia în 2024.

Aceste prognoze pornesc de la premisa că suspendarea totală sau parţială a activităţii în transporturile aeriene au fost la minime istorice în perioada de lockdown.

Astfel, în luna aprilie, potrivit datelor Ascend/Cirium, companiile aeriene par să fi atins apogeul inactivităţii la nivel global, având aproape 60% din flota aeriană la sol, în timp ce traficul de pasageri a coborât la aproape 10% din nivelurile anterioare. În mai, conform raportului PwC "COVID-19: Impactul asupra flotelor de linii aeriene comerciale", aproape 18.000 de companii aeriene comerciale erau inactive cu 15.000 mai multe decât în luna ianuarie.

În acest context, încasările operatorilor aerieni au avut o scădere puternică faţă de nivelul planificat acumulând şi datorii către pasagerii cărora le-au fost anulate zborurile, dar şi către furnizori. După perioada de lockdown, companiile au reluat zborurile, cu campanii de reduceri ale biletelor şi investiţii în măsuri de igienă pentru a asigura sănătatea şi siguranţa clienţilor şi ale echipajului. Cu toate acestea, nivelul zborurilor rămâne mult scăzut comparativ cu cel dinaintea crizei.

Potrivit studiului, chiar dacă acest nivel dramatic a fost depăşit în vară, dificultăţile rămân din cauza evoluţiei impredictibile a pandemiei pe măsură ce statele impun sau ridică restricţiile de călătorie. Prin urmare companiile aeriene se confruntă cu mari provocări atunci când planifică modalităţile de recuperare.

Industria aerospaţială ar putea face acum schimbările necesare spre eficientizare. În loc să se concentreze doar pe reduceri, transportatorii, producătorii şi furnizorii mari ar trebui să facă investiţii în cinci domenii-cheie: utilizarea tehnologiei pentru a accelera transformarea, stabilizarea lanţului de aprovizionare, eficientizarea forţei de muncă, concentrarea pe sustenabilitate în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de CO2 şi ajutor de stat, strâns corelat însă cu măsuri pentru reducerea costurilor şi îmbunătăţirea performanţei operaţionale.

COVID-19 a avut un impact devastator asupra industriei aerospaţiale, dar poate fi un catalizator pentru schimbare. Pe măsură ce situaţia va reveni la normal, câştigătorii vor fi doar cei care au luat măsurile necesare pentru a ieşi mai puternici din această criză fără precedent.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.