Veneția se scufundă? Planurile Italiei pentru a evita un astfel de dezastru
Autor: Simona Haiduc | 29 sep 2022, 00:01
Există mai multe proiecte, toate foarte complexe și extrem de costisitoare
Există mai multe proiecte, toate foarte complexe și extrem de costisitoare
Veneția riscă să cedeze din cauza scufundării fundațiilor sale și a creșterii nivelului mării. Pentru a evita dezastrul, orașul face schimbări.

Veneția este o ciudățenie uimitoare. Deși se întinde pe aproximativ 120 de insulițe, deși este străbătut de 177 de canale, orașul poate fi străbătut la pas fără nici un fel de probleme, grație celor 391 de poduri ale sale. În același timp, el este un adevărat labirint de ”drumuri de apă”, străduțe minuscule, piețe ascunse și muzee ascunse, biserici izolate, vechi de secole.

Sub ape chiar în 2100

Dar, dacă nu se iau măsuri drastice, zilele orașului ar putea fi numărate. Și nu este o hiperbolă: Veneția riscă în mod real să dispară acoperit de mare. În cel mai pesimist scenariu, orașul ar putea dispărea sub valuri încă din 2100, în cazul în care temperatura medie anuală ar crește cu patru grade, iar nivelul apelor cu peste un metru. Între timp, multe dintre clădirile sale se scufundă sau sunt avariate de valurile provocate de bărci. De asemenea, orașul este copleșit în mod obișnuit de turiști, în timp ce populația locală este într-o continuă scădere.

Veneția nu este singurul oraș din lume care se confruntă cu astfel de probleme, dar el ar putea fi un teren de testare ideal pentru tehnologiile și abordările care vor juca un rol esențial în lupta globală împotriva creșterii nivelului mării. 

Două inundații majore

În noiembrie 2019, Veneția a traversat unul dintre cele mai cumplite momente din viața lui, când mareea a atins o înălțime maximă de 187 cm deasupra nivelului mării, ceea ce a făcut ca mai mult de 80% din oraș să fie sub apă. A fost declarată stare de urgență, iar pagubele au fost estimate la 1 miliard de euro, potrivit primarului Luigi Brugnaro. Cea mai gravă inundație din istorie, cea din 1966, când nivelul apei a crescut până la 194 cm deasupra nivelului mării.

Două evenimente separate de cinci decenii, dar recentele tendințe sugerează că următoarea inundație, catastrofală, va avea lor mult mai repede. "Schimbările climatice au provocat o creștere a nivelului mării, astfel încât orice oraș construit la nivelul mării este deosebit de vulnerabil", spune Sally Stone, lector în arhitectură și reutilizare adaptivă la Școala de Arhitectură din Manchester.

Veneția a fost întotdeauna nevoită să lupte împotriva mării și se pare că va continua. Potrivit unui raport din 2021, chiar dacă temperaturile globale vor fi menținute sub o creștere de 2C față de valorile din perioada preindustrială, nivelul mării din Veneția va crește cu 32 cm până în 2100. Dacă nu chiar mai mult, dacă nu se vor realiza măsuri de combatere a încălzirii globale. 

Dar Veneția însăși se scufundă

Fundațiile clădirilor din Veneția sunt construite cu ajutorul unui sistem ingenios de piloți, dar lucrările efectuate de-a lungul anilor în apele subterane au condus la faptul că Veneția s-a scufundat cu aproximativ 15 cm în ultimul secol. Nu există un remediu simplu, iar Stone spune chiar că este o problemă dificil de rezolvat. "Pomparea unei cantități mari de beton în fundații este probabil să provoace daune mult mai mari decât a nu face nimic, deoarece mișcarea delicată este o parte necesară a sistemului structural", spune ea. De asemenea, ar fi dificil de modernizat majoritatea clădirilor din Veneția fără a le compromite grav integritatea estetică, adaugă ea.

Au fost propuse și alte acțiuni. "Adâncirea canalelor subacvatice ar trebui să contribuie la reducerea inundațiilor", spune Hayley Fowler, profesor de impact al schimbărilor climatice la Universitatea Newcastle din Marea Britanie. Dar, în încercarea de a reține creșterea apelor și de a proteja orașul, Veneția mizează pe proiectul Mose (Experimental Electromechanical Module), care va fi finalizat în curând.

Proiectul Mose

Un proiect ce presupune instalarea, pe mare, a unor bariere de apărare formate din 78 de porți mobile, fiecare cu o lățime de 20 m și amplasate în locuri strategice pentru a crea un "cordon costier" care, se speră, va reduce la minimum inundațiile majore. Barierele rămân scufundate în perioadele de calm, dar se ridică pentru a bloca fluxul de intrare în lagună atunci când apele cresc până la 110 cm, potrivit Consorzio Venezia Nuova, compania care construiește sistemul.

Dezvoltarea Mose nu a fost deloc simplă. Proiectul a fost conceput pentru prima dată în 1992 și de atunci a suferit întârzieri și costuri tot mai mari. Construcția a început în 2003, cu scopul inițial de a finaliza lucrările până în 2011. În realitate, Mose a fost activat pentru prima dată abia în 2020 și nici până în prezent nu este pe deplin operațional. În prezent, este programat să fie finalizat la sfârșitul anului 2023.

Ar putea ajunge să coste în final aproximativ 8 miliarde de euro, față de un buget inițial mai apropiat de 4,7 miliarde de euro, în timp ce utilizarea barierei presupune, de asemenea, o povară financiară uriașă - Consorzio Venezia Nuova a sugerat că ar putea costa 323.000 de euro de fiecare dată când este ridicată.

Nu este soluția ideală

De asemenea, proiectul este departe de a fi o soluție completă. Mose a fost proiectat pentru a combate creșterile mari ale nivelului apei, astfel că nu va putea opri inundarea zonelor deosebit de joase, cum ar fi Bazilica San Marco. Barierele din Mose vor fi ridicate doar atunci când nivelul apei va atinge 110 cm, dar Bazilica Sfântul Marc se inundă la aproximativ 90 cm.

"A fost adoptată o soluție cu impact puternic, puternic proiectată și pe care mulți o consideră excesiv de complicată", spune Jane da Mosto, cofondator și director executiv la We Are Here Venice, o organizație nonprofit axată pe înțelegerea și abordarea diferitelor provocări ale Veneției. "În cel mai bun caz, poate doar să prevină inundațiile extinse ale orașului și ale altor insule cauzate de evenimente extreme. Trebuie făcute lucruri pentru a proteja țesutul urban de impactul cronic al nivelurilor medii din ce în ce mai ridicate ale apei."

De asemenea, închiderea prea frecventă a porților va "condamna" în cele din urmă laguna, spune Fabio Carrera, profesor la Worcester Polytechnic Institute din Massachusetts și fondator al Venice Project Center, o inițiativă condusă de studenți care explorează modalități de conservare și îmbunătățire a vieții în Veneția. Dacă bariera este ridicată frecvent, spune el, apele reziduale ar putea rămâne blocate în lagună, ceea ce nu numai că ar fi neplăcut, dar ar putea distruge ecosistemul.

Proiectul Delta

"Mose va funcționa o perioadă de timp - poate 100 de ani sau cam așa ceva - dar cred că, în cele din urmă, va trebui introdusă o soluție de tip olandez", spune Carrera. O soluție de tip olandez ar presupune să se urmeze planurile stabilite de Proiectul Delta, un sistem uriaș de gestionare a inundațiilor, format din 13 baraje și o serie de diguri, bariere și ecluze, care funcționează în Olanda din 1997. Potrivit Watersnoodmuseum - muzeuș olandez dedicat tuturor lucrurilor legate de inundații - sistemul este atât de eficient încât regiunea pe care o protejează va fi inundată doar o dată la 4.000 de ani.

Potrivit lui Carrera, o construcție similară ar putea reduce la minimum riscul de inundații în Veneția, dar nu este nici pe departe o soluție rapidă. Finalizarea Proiectului Delta a durat aproape 50 de ani, a costat aproximativ 7 miliarde de dolari  și este incredibil de complex. Lungimea totală a barajelor este de 30 km, ceea ce îl face de aproximativ 18 ori mai mare decât Mose. "Având în vedere că a fost nevoie de 40 de ani pentru a pune Mose în funcțiune, trebuie să începem să ne gândim la un viitor foarte, foarte îndepărtat", spune Carrera. "Trebuie să căutăm acele soluții finale [...] chiar acum".

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ştiri Recomandate

Seulul a lansat primul său autobuz fără şofer

Seulul a lansat vineri prima sa linie de autobuz...

Polonia comandă două nave de spionaj de la Saab

Producătorul suedez de armament Saab a anunțat vineri un...

Deficitul bugetar a urcat la 3,37% din PIB, după 10 luni

Deficitul bugetului general consolidat a urcat la 3,37%...

BMW îşi dublează investiţiile în Ungaria. Suma este uriașă

Constructorul auto german BMW AG a decis să îşi dubleze...

Tesla recheamă zeci de mii de autoturisme

Tesla recheamă în service aproape 81.000 de mașini...

Jaguar Land Rover reduce producția în Marea Britanie

Jaguar Land Rover va reduce producția de vehicule în...

OUG pentru angajări la stat și salarii majorate cu 50 %

Guvernanții își majorează lefurile cu 50% din salariul...

Compensarea muncii suplimentare în zilele de sărbători

Codul muncii stabilește că muncă suplimentară se...

Indicele ROBOR la trei luni a scăzut la 7,85% pe an

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se...

Curs valutar. Moneda națională urcă față de euro

Moneda naţională s-a apreciat, vineri, în raport cu...

Crossuri externe