Washingtonul promite o nouă ordine comercială mondială

Autor: Simona Haiduc
Data publicării:
O nouă ordine pe linie comercială și nu numai, din care vor face parte doar țările de încredere
O nouă ordine pe linie comercială și nu numai, din care vor face parte doar țările de încredere
Secretarul Trezoreriei americane, Janet Yellen, a expus această nouă doctrină comercială în aprilie 2022. 

În aprilie 2022, secretarul Trezoreriei Janet Yellen a conturat noua strategie comercială a SUA de „relocare în țări prietene”, care are ca efect recrearea unui bloc de țări aliniate în spatele Statelor Unite, a valorilor și regulilor acestora.

„Încurajarea eforturilor de formare a unor lanțuri de aprovizionare cu un mare număr de țări în care avem încredere, ceea ce ne-ar permite să extindem accesul la piețe sigure, să reducem riscurile pentru economia noastră și pentru partenerii noștri demni de încrederea noastră” a declarat oficialul american la Atlantic Council. 

Washingtonul întoarce spatele OMC

De subliniat că, în discursul său, Yellen nu a menționat nici măcar o dată Organizația Mondială a Comerțului. Nu, subliniază analiștii, nu a fost o scăpare. Această omitere are motive întemeiate. Problema este că, după mai bine de douăzeci de ani după ce a fost admisă în acest club al liberului schimb, China a acaparat, practic, cea mai mare parte a lanțurilor globale importante. Prin urmare, Statele Unite au întors spatele acestui for multilateral pentru a restabili o ordine comercială, mai favorabilă lor și care să le asigure supremația. 

Janet Yellen justifică această abordare evocând războiul din Ucraina, care nu a împiedicat China să se laude cu „relația specială” cu Rusia, în ciuda sancțiunilor internaționale. „Nu putem lăsa anumitor țări puterea de a-și folosi cotele de piață la materii prime, tehnologii sau produse cheie pentru a perturba economia noastră sau pentru a exercita o pârghie geopolitică împotriva voinței noastre”, a avertizat ea.

Articulat în jurul Statelor Unite

Nici „relocare” industrială pe pământ american („on-shoring”), nici „relocare locală” în Mexic sau Canada („near-shoring”): noul concept de „friend-shoring” se dorește a fi deschis și incluziv, cu Europa, Coreea de Sud , Japonia, Taiwan, Indonezia, India, Brazilia… Și unde pivotul principal să fie Statele Unite, care, potrivit lui Yellen, ar trebui să „construiască o rețea de acorduri comerciale plurilaterale”.

Consiliul pentru Comerț și Tehnologie SUA-UE (TTC), creat în 2021, este emblematic pentru această nouă doctrină. Partenerii transatlantici au format grupuri de lucru pentru a conveni asupra standardelor tehnologice și asupra controlului exporturilor sensibile către țări „problematice”, precum China.

Cu toate acestea, această abordare are limitele ei, subliniază doi cercetători de la Centrul pentru studii strategice și internaționale (CSIS), Emily Benson și Ethan Kapstein, într-un raport nuanțat și publicat la începutul lunii februarie. În primul rând, TTC nu a demonstrat încă de ce este în stare, dacă are capacitatea necesară de a realiza ceea ce trebuie. Cei doi experți amintesc, de asemenea, că noțiunea de țară prietenoasă este uneori vagă și nu permanentă. 

Împărțirea lumii în două blocuri

„Prietenii noștri sunt oare gata să lucreze cu noi în baza noii doctrine?” se întreabă Benson și Kapstein. Eforturile lui Joe Biden de a readuce marile companii industriale pe pământul american, prin subvenții pentru semiconductori, energii regenerabile sau vehicule electrice, i-au alarmat pe europeni. Ei se tem pe bună dreptate că se vor construi noi fabrici peste Atlantic și vor să răspundă acestei ofensive protecționiste cu măsuri concurente.

Mai mult, împărțirea lumii comerciale în două blocuri, prieteni și non-prieteni, ar avea un cost economic deloc neglijabil. Comerțul internațional ar fi penalizat „în măsura în care țările în curs de dezvoltare nealiniate vor fi excluse de pe orbita friend-shoring-ului”, subliniază CSIS. OMC a estimat, de asemenea, că un comerțul între două ”lumi” ar reduce PIB-ul global cu aproximativ 5% pe termen lung.

În cele din urmă, sprijinul pentru reindustrializare „este probabil să conducă la prețuri de consum mai mari și la firme mai puțin eficiente (și productive),” scriu cercetătorii. Este răscumpărarea suveranității industriale.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

Ştiri Recomandate

Sondă / FOTO: Freepik

Producţia de ţiţei a României continuă să scadă

Institutul Naţional de Statistică a publicat datele...

CEC Bank
Adrian Câciu, Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene / FOTO: gov.ro
Donald Trump și lideri ai lumii / Ilustrație DCBusiness / Foto: Casa Albă și G10
Analizând tot felul de date / FOTO: Freepik
Recep Tayyip Erdogan și Vladimir Putin / Foto: Kremlin.ru
Știrile dimineții / Foto: Freepik

Știrile dimineții. Cinci informații pentru începutul zilei

Astăzi vă aducem în atenție subiecte de mare impact din...

Kremlinul moscovit / FOTO: Freepik
Haier
Bursă / Foto: Freepik
Eoliene și panouri solare / Foto: Freepik
La aproape șanse ani de la deschiderea procedurii de insolvență
Registrul Comertului
Bărbat furios cu un telefon în mână
Decizia tribunalului
Asigurare RCA
Banca Centrală Europeană
Dolari și ruble
Președintele SUA Joe Biden este furios pe saudiți / Foto: Casa Albă
Ministerul Finanțelor
Donald Trump / Foto: Arhiva Casei Albe / Flickr
Bursa de Valori de la București / FOTO: Facebook
Foto: Pexels.com
Bani / FOTO: Freepik
foto: pexels.com

pixel