Zeci de miliarde de euro, tranzacţionate în Germania. Boza: Sunt în joc 30.000 de locuri de muncă

Sorin Boza, directorul general Complexul Energetic Oltenia, a vorbit, în cadrul interviului, despre momentul în care rezerva de cărbune se va termina, despre pregătirile care trebuie făcute pentru schimbarea tehnologiilor dar şi despre activitatea actuală a Complexului Energetic Oltenia, afectată de bursa certificatelor verzi. 

Vorbim, potrivit lui Sorin Boza, de un handicap pe care îl are sectorul energetic care foloseşte cărbunele în concurenţa cu cei din zona hidro şi nucleară. Practic, CE Oltenia trebuie să concureze pe piaţă cu ceilalţi producători în condiţiile în care la costul de producţie se adaugă şi certificatele verzi pe care compania trebuie să le plătească. 

"Ne batem între noi pe piaţă, mă bat cu hidro, mă bat cu nuclearul, dar fac asta în condiţiile în care eu sunt singurul care plăteşte certificatele CO2, care astăzi au atins valori urâte: pentru fiecare MW plătim un certificat de CO2, iar valoarea sa e de 21 de euro. Deci dacă avem un cost de producţie asemănător (n.r. - cu cei care produc energie hidro sau nucleară) eu sunt singurul care mai adaug 21 de euro, costul acestui certificate. Am ajuns să plătim, anul trecut, 42% din cifra de afaceri pe certificatele CO2. Şi vorbim de 1,4 miliarde de lei", ne-a declarat Sorin Boza. 

Unde se duc banii

După cum a declarat interlocutorul nostru, "Este o bursă germană, la Leipzig, de unde cumpărăm toţi. Fiecare ţară îşi vinde participaţiile, cota de certificate de CO2 şi o vinde la această bursă. Iar noi, ca şi producători, mergem şi cumpărăm aceste certificate tot prin bursa germană. 60% din suma respectivă se întoarce în ţară şi ajunge la Administraţia Fondului de Mediu şi sunt folosiţi de către România în programe cum ar fi rabla, panouri fotovoltaice şi altele. 

Întrebat de ce doar 60% din sumă se întoarce în ţară, Boza a arătat că acest lucru se poate modifica în favoarea ţării noastre, România putând cere mai mult: "E un coeficient negociat la un moment dat. Mi-aş dori ca viitorii parlamentari europeni să poată regândi acest coeficient şi, de ce nu, să putem beneficia de 70-80% din această sumă. Dar cel mai important e să putem anticipa. Pentru că dacă va mai exista cărbune pentru 13-15 ani, schimbarea ar trebui să înceapă de acum nu să ne trezim atunci că nu ştim pe unde să scoatem cămaşa".

Ce se întâmplă cu restul de 40%

Potrivit lui Sorin Boza, restul de 40% care rămân în Germania pot fi folosiţi pentru diferite programe. Iar, după cum a declarat acesta, Germania vrea să ia spuma, solicitând o sumă de 40 de miliarde de euro pentru a-şi pregăti sectorul pentru momentul în care cărbunele va dispărea.

"E un proiect la nivelul UE de pregătire pentru momentul în care nu va mai exista cărbune. Ştiu că astăzi foarte implicat în acest proiect este zona Petroşani – pentru că ei sunt într-o situaţie delicată. Germania se pregăteşte şi ea pentru acest moment: a solicitat 40 de miliarde de euro de la UE pentru regândirea de zonă. Acest lucru ar trebui să-l facem şi noi, iar în perioada următoare oamenii care ne reprezintă acolo să poată susţine acest lucru", afirmă Sorin Boza.

30.000 de oameni, în pericolul de a-şi pierde locul de muncă

Dacă o companie precum Complexul Energetic Oltenia şi-ar opri activitatea, aceasta ar avea un impact uriaş asupra economiei, dar şi un impact social: 30.000 de oameni depind de activitatea CE Oltenia. "CEO este cel mai mare angajator al statului român. Sunt 13.200 de angajaţi şi încă 27.000 de subcontractanţi care îşi desfăşoară activitatea. Să nu uităm că ne desfăşurăm activitatea în Gorj, un judeţ monocolor din punct de vedere industrial. Nu vreau să mă gândesc ce s-ar putea întâmpla în momentul în care acest business se va închide.

Strategia energetică naţională dezvoltă sistemul de cărbune până în anul 2035. Analizele făcute, evalurile ne arată că fără cărbune nu se poate. Dacă am închide mâine, 1.800 de MW produşi de CE Oltenia, nu avem cu ce să-i înlocuim. Lucrăm la indentificarea de soluţii, iar una este aceea de a accesa fonduri prin AFP (Administraţia Fondului de Mediu) pentru a putea investi în scăderea de emisii de CO2, acesta fiind targetul", a subliniat Sorin Boza. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.