Potrivit analizei realizate de Ministerul Energiei care a plecat de la datele INS corelate cu rapoartele ANRE, arătă că, într-un scenariu realist, circa o treime dintre gospodăriile din România – adică 3,5 milioane din cele aproximativ 9 milioane – s-ar putea încadra pentru a primi ajutorul pentru enegie electrică. Adrian Vintilă, consilierul ministrului Energiei, a menționat că, la început, cifra a părut exagerată, însă a fost confirmată de datele istorice și de raportul Băncii Mondiale privind sărăcia energetică.
„Ne-am uitat apoi la cardurile de energie acordate de MIPE în 2022-2023 – 2,7 milioane – și la raportul Băncii Mondiale, care arată că o treime din gospodării se află în sărăcie energetică. Deci, până la urmă, cifrele se leagă”, a explicat consilierul.
Mecanismul de ajutor implică responsabilitate din partea beneficiarilor
Programul presupune o schimbare importantă de abordare: gospodăriile eligibile vor trebui să solicite ajutorul în mod proactiv, adresându-se primăriilor, furnizorilor sau oficiilor poștale.
„Dacă sunt persoane care nu figurează cu venituri în România și care ar fi eligibile – de exemplu, dacă sunt plecate din țară – și nu depun cerere, statul nu va cheltui suma maximă estimată”, a adăugat Vintilă.
Ajutorul va fi oferit sub forma unui card încărcat lunar cu o sumă fixă. În cazul în care un solicitant nu reușește să se înroleze la timp, propunerea Ministerului este ca în luna septembrie cardul să fie încărcat retroactiv pentru lunile iulie și august.
Durata programului: până la 31 martie 2026
Programul este conceput să funcționeze până la sfârșitul primului trimestru din 2026, când expiră schema de plafonare a prețurilor la gaze. Autoritățile intenționează ca în acea perioadă să reanalizeze mecanismul și să decidă dacă se extinde și la gazele naturale.
„Astăzi, nu se justifică un al treilea ajutor pentru gaze naturale, pentru că prețurile sunt încă plafonate conform Legii 226”, a precizat consilierul ministerial.
Problema: lipsa unui guvern cu puteri depline
În ciuda faptului că mecanismul este definit, aplicarea sa este blocată de lipsa unui guvern cu puteri depline. Ordonanța care reglementează programul nu poate fi adoptată în prezent de un guvern interimar. Proiectul a fost redactat în baza Ordonanței 6 și a fost deja pus în transparență decizională.
„Când vom avea un guvern, acesta va decide dacă aprobă sau nu. Din punctul nostru de vedere, mecanismul trebuie implementat pentru că e prevăzut în normele europene”, a subliniat Adrian Vintilă.
Costul estimat: 800 de milioane de lei până la finalul anului
Impactul financiar al măsurii, doar pentru ultimele șase luni ale anului 2025, este estimat la circa 800 de milioane de lei, în baza scenariului prezentat. Acesta va putea varia în funcție de gradul de înscriere și de alți factori socio-economici.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.
3,5 milioane de gospodării ar...
România, Belgia și Italia își...
Bursele americane scad pe...
Curs valutar BNR, 17 iunie.
Bursa de la Bucureşti a deschis în scădere pe...
Banca Naţională a României, anunţ despre indicele ROBOR.
Directoratul Național de Securitate Cibernetică,...
Potrivit unei analize, taxarea...
Potrivit unui raport, ChatGPT şi echivalenţii săi sunt...
Ministerul Economiei a anunțat...
Începând cu 1 iulie 2025,...
Ministerul Finanțelor lansează...
Analistul economic Adrian...
Ministrul Energiei, Sebastian...
România a ajuns să aibă unele...
ASF actualizează normele privind simularea situațiilor...
ANAF a descoperit o fraudă...
Producţia de cărbune a României...
Președintele Donald Trump a...