300.000 de tone de uraniu de la Ștei, luate de ruși în contul ”despăgubirilor de război”

Autor: Oana Pavelescu
Data publicării:
Mina de uraniu de la Ștei
Mina de uraniu de la Ștei
În zece ani, rușii au cărat din România 300.000 de tone de minereu de uraniu, în contul ”despăgubirilor de război”. Cel mai bogat zăcământ de uraniu a fost descoperit la începutul anilor 50, lângă satul Ștei din județul Bihor, unde rușii au ridicat un oraș de la zero.

Interesul sovieticilor era atât de mare la Ștei că au reușit să ridice un oraș întreg în numai 4 ani, din 1952 în 1956. Au construit zeci de blocuri și barăci de locuit, un palat administrativ, cinci cinematografe, trei ringuri de dans, două școli, o bază sportivă, restaurant și magazine. Printr-un decret, Șteiul devine oraș în ianuarie 1956 iar doi ani mai târziu i se schimbă numele și devine Dr. Petru Groza. Exploatarea era militarizată și păzită cu arma în mână de soldații sovietici.

Rușii au angajat lucrători români, de la mineri, la ingineri de foraj și laboranți, pentru a asigura tot fluxul tehnologic necesar exploatării. Unul din inginerii care a lucrat în anii aceia la Ștei, spunea că minereul era atât de bogat în uraniu încât rușii îl cărau cu trenurile, cu steril cu tot.

După 10 ani de exploatare intensivă, sovieticii și-au făcut suma, și-au făcut bagajele și au plecat, cu tot cu cel mai bogat zăcământ de uraniu, probabil din lume.

Citește și: Nuclearelectrica, verificată dacă a cumpărat legal uraniul

Mai târziu, spre sfârșitul anilor '70, Ilie Verdeț, premier la vremea respectivă, spunea: ”Dacă am fi vândut uraniul de la Ștei, România ar fi avut șoselele pavate cu dolari”.

Exploatarea a rămas, dimpreună cu orașul și oamenii care au venit aici care de unde. După revoluție, mina a fost închisă fiind declarată nerentabilă iar orașul a intrat într-o oarecare paralizie fiind înviorat un pic numai de investițiile fraților Micula.

Cu toate că mina de uraniu este închisă, aici există la ora actuală mai multe licențe de explotare, conform datelor de la Agenția Națională pentru Resurse Minerale, pentru diverse minereuri și metale rare precum: bismut, wolfram, molibden, minereu polimetalic, și auro-argentifere cât și Skarn Wollastonitic.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

Ştiri Recomandate

Contabili / Foto: Freepik
Buletin de vot / FOTO: Facebook AEP
Barajul Paltinu
Transelectrica

ANRE a dat drumul la licențe. Ce se schimbă în energie

ANRE a aprobat noi licențe în energie și gaze și...

Lingouri și monezi din argint

Argintul se apropie vertiginos de 60$ uncia

Argintul atinge un nou maxim istoric la 59,33 dolari...

Cupola care acoperă sarcofagul centralei nucleare de la Cernobîl, avariată de o dronă / Foto: AIEA / Twitter
Foto: Pexels.com
Inelul botezat Kryptonite
UBS Bank
Jeffrey Epstein
Elon Musk
Polițiștii au descoperit o cantitate record de articole pirotehnice
foto: pexels.com
Titluri Tezaur / FOTO: Pagina de Facebook a Ministerului Finanțelor
Apă și canalizare / FOTO: Freepik
Eoliene

Sistemul energetic din România, salvat de vânt

România se sprijină pe vânt pentru a evita o pană majoră...

Vameși
Foto: Pexels.com
Stâlpi de înaltă tensiune / Foto: Freepik
Ședința de Guvern / Foto: gov.ro
Curs valutar. Sursa: Freepik.com
prețul la gaze / Foto: Freepik
Finante. Freepik.com

Date INS: Creştere modestă a economiei României în 2025

Avans modest al PIB-ului României în 2025.

Nuclearelectrica
Sediul Ministerului Finanțelor / Foto: Silviu Matei / Agerpres
ANAF / Montaj foto: DCBusiness
Trafic intens pe autostradă / Foto: Freepik

pixel