Cinci tendințe tehnologice care vor bulversa anul 2025 - Analiză

Autor: Simona Haiduc
Data actualizării:
Data publicării:
Inteligența artificială / FOTO: Freepik
Inteligența artificială / FOTO: Freepik
Pe măsură ce 2025 se apropie cu rapiditate, lumea tehnologică se pregătește pentru transformări majore care vor redefini modul în care trăim și lucrăm. 

Companiile, care caută inovație și competitivitate, trebuie să fie pregătite să adopte aceste noi tendințe pentru a rămâne în cursă. Iată cinci tendințe tehnologice majore care promit să modeleze anul 2025: agenții AI, platformele de guvernanță AI, combaterea dezinformarii, criptografia post-cuantică și spatial computing.

Fiecare dintre aceste progrese oferă oportunități semnificative, dar ridică și provocări pe care companiile vor trebui să le depășească pentru a profita la maximum de ele. 

1: Agenții AI

Agenții AI sunt gata să transforme peisajul afacerilor până în 2025. Această tehnologie promite să îmbunătățească semnificativ automatizarea și productivitatea prin introducerea de agenți inteligenți capabili să lucreze autonom. Aceste entități software pot planifica și executa sarcini fără instrucțiuni explicite, permițând companiilor să elibereze timp angajaților și să se concentreze pe sarcini mai strategice. Avantajele sunt numeroase: un management mai bun al proiectelor complexe, luarea mai rapidă a deciziilor datorită analizei datelor în timp real și o creștere a numărului de sarcini automatizate.

Cu toate acestea, adoptarea agenților AI nu este lipsită de provocări. Companiile trebuie să se asigure că acțiunile agenților sunt aliniate cu obiectivele lor, ceea ce presupune existența unor garanții solide. Riscurile includ luarea de decizii nesigure, dependența de date slabe și rezistența angajaților la această nouă tehnologie. În plus, potențialele atacuri cibernetice, cum ar fi „malware inteligent”, reprezintă o amenințare serioasă.

2. Platforme de guvernanță AI

Platformele de guvernanță ale inteligenței artificiale permit organizațiilor să gestioneze performanța legală, etică și operațională a sistemelor lor de AI. Printre avantaje: posibilitatea de a crea, gestiona și pune în aplicare politici care să garanteze utilizarea responsabilă a AI. De asemenea, ajută la explicarea modului în care funcționează sistemele AI, gestionează ciclul de viață al modelelor și oferă o transparență sporită. 

Totuși, și aici există anumite provocări. Orientările AI variază foarte mult în funcție de regiune și industrii, ceea ce face dificilă stabilirea unor practici consecvente. Companiile trebuie să navigheze într-un peisaj de reglementare fragmentat, ceea ce poate duce la dificultăți în armonizarea politicilor lor de guvernanță a inteligenței artificiale la nivel global. În plus, evoluția rapidă a tehnologiilor AI necesită adaptarea constantă a politicilor și practicilor, ceea ce poate pune o povară suplimentară asupra organizațiilor.

3. Lupta împotriva dezinformarii

Campaniile de dezinformare, adesea alimentate de inteligența artificială și mass-media virale, cum ar fi rețelele sociale, reprezintă o amenințare globală tot mai mare. Ele pot duce la pierderi directe pentru afaceri prin fraudă, boicotare și daune aduse reputației.

Companiile trebuie să își actualizeze în mod constant sistemele și să adopte o abordare colaborativă care implică diverse departamente precum securitate, relații publice, marketing și resurse umane. Nu există niciun soluție magică pentru a securiza complet un sistem împotriva dezinformării. Organizațiile ar trebui să își evalueze sistemele existente pentru a identifica vulnerabilitățile și pentru a integra caracteristici relevante de atenuare. Tehnicile de securitate pentru dezinformare includ protejarea instrumentelor de colaborare de mediile sintetice, evaluarea autenticității conținutului de pe platforme terțe și verificarea identității pentru a contracara atacurile media sintetice.

În plus, monitorizarea social-media și a mass-media este esențială pentru a detecta operațiunile de influență care vizează manipularea opiniei publice. Companiile trebuie, de asemenea, să se pregătească pentru atacuri bazate pe inteligența artificială generativă (GenAI), care pot ocoli controalele de autentificare existente. 

4. Criptografia post-cuantică

Criptografia post-cuantică (PQC) reprezintă un progres crucial în protejarea datelor de amenințările reprezentate de calculul cuantic. Până în 2029, progresele în calculul cuantic vor face ca metodele tradiționale de criptare asimetrică să fie învechite, expunând datele la riscuri de decriptare. Prin urmare, companiile trebuie să anticipeze această tranziție la PQC pentru a-și securiza informațiile sensibile.

Beneficiile criptografiei post-cuantice sunt evidente: oferă protecție sporită împotriva potențialelor atacuri, asigurând confidențialitatea datelor pe termen lung. Totuși, algoritmii PQC nu pot înlocui pur și simplu algoritmii asimetrici existenți. Ca atare, aplicațiile actuale ar putea întâmpina probleme de performanță, necesitând teste extinse și uneori o rescrire completă.

Pentru a face cu succes această tranziție, companiile trebuie să înceapă acum să planifice și să implementeze strategii de criptare post-cuantică, ceea ce presupune dezvoltarea unor politici clare privind înlocuirea algoritmilor, păstrarea datelor și modificarea practicilor criptografice existente. 

Tranziția la criptografia post-cuantică este o prioritate pentru companiile care doresc să-și securizeze datele în era computerului cuantic. Întreprinderile trebuie să acționeze acum pentru a se asigura că sunt pregătite să facă față acestor provocări tehnologice.

5. Spatial computing

Această tendință, care integrează tehnologii precum realitatea augmentată (AR) și realitatea virtuală (VR), promite să transforme lumea fizică prin adăugarea unei dimensiuni digitale imersive. Platformele Meta (cu EssilorLuxottica) și Apple sunt deja bine prezente în aceste zone cheie.

Printre altele, această tehnologie ajută la îmbunătățirea vizualizării pentru luarea deciziilor și eficiența în domenii precum asistența medicală, comerțul cu amănuntul și producția.

Potențialul spatial computing este vast. Acesta permite companiilor să îmbunătățească colaborarea de la distanță și luarea deciziilor prin experiențe interactive în timp real. De exemplu, poate facilita instruirea practică în domeniul medical sau crearea de gemeni digitali pentru proiecte de construcții, permițând o mai bună rezolvare a problemelor.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

Ştiri Recomandate

Premierul Marcel Ciolacu / FOTO: Gov.ro

România în Schengen. Declaraţiile premierului Ciolacu

Marcel Ciolacu a făcut declaraţii, la începutul şedinţei...

SEAP nu va funcționa
Oameni de afaceri / Foto: Freepik
Poștaș
OMV
Palatul CEC
Rezerva Federală / FOTO: Wikipedia
Oameni pe stradă / Foto: Oana Pavelescu
Aur și alte metale prețioase
Banca Centrală Europeană / Foto: BCE / Flickr
Bună dimineața!

Știrile dimineții. Cinci informații pentru începutul zilei

Astăzi, newsletter-ul nostru aduce în prim-plan cele mai...

Montare de panouri solare / Foto: Freepik
Cartierul de afaceri din Moscova / Foto: Freepik
Aplicațiile Meta, nu funcționează
Un pescar aruncă năvodul în mare / Foto: Freepik
Vladimir Putin și Bashar al Assad
Casa de schimb valutar / Foto: Oana Pavelescu
Prețurile alimentelor
Vehicul Wolfhound
Bursa de Valori București
Contor pentru energie electrică
FBI îndeamnă posesorii de telefoane Apple sau Android să nu mai trimită SMS-uri

Avertismentul FBI: Nu mai trimiteți SMS-uri

FBI a lansat un avertisment recent pentru utilizatorii...

Foto: Pexels.com
Ceai de mentă

Ceaiul de mentă: beneficii și contraindicații 

Ceaiul de mentă este una dintre cele mai populare tipuri...


pixel