Marcel Boloș: România riscă să rămână cu o ”brumă de bani”
România riscă să piardă 1,76 miliarde de euro din PNRR...
62% dintre cei chestionaţi au declarat că sunt dispuşi să angajeze forţă de muncă din străinătate, dacă vor avea această oportunitate, mulţi dintre ei considerând că România poate suplini astfel, în mod eficient, criza de forţă de muncă din sectoarele aflate pe creştere.
Potrivit rezultatelor sondajului, numai 32% dintre respondenţi cred că românii plecaţi la muncă în Occident se vor mai întoarce în ţară, astfel că, în condiţiile unui spor natural negativ, România are nevoie de o politică eficientă de atragere a forţei de muncă din alte ţări, la fel cum fac toate ţările din UE.
"Germania, Franţa, Spania, Italia au înţeles că economiile lor au nevoie de forţă de muncă tânără, activă. Până şi Polonia a atras 1 milion de muncitori din Ucraina. România nu poate sta în expectativă, în condiţiile în care, din punct de vedere demografic, datele sunt de la an la an tot mai proaste", arată concluziile Barometrului Frames & Train Your Brain.
Întrebaţi care sunt domeniile în care muncitorii străini pot avea un cuvânt de spus, 67% dintre respondenţi au indicat construcţiile, 54% - industria prelucrătoare, 47% au amintit de sectorul HORECA iar 43% - sectorul serviciilor.
"Opinia generală este că integrarea muncitorilor străini reprezintă o soluţie pentru dezechilibrele de pe piaţa muncii, în condiţiile în care reîntoarcerea românilor din străinătate este pusă sub semnul îndoielii. Dincolo de atragerea de muncitori fără studii, respondenţii au declarat, în cadrul interviurilor telefonice, că România poate suplini lipsa specialiştilor români din sectoarele cu deficit de forţă de muncă printr-o politică de atragere şi încurajare a stabilirii în ţara noastră a imigranţilor înalt calificaţi din ţări terţe, precum Republica Moldova sau din ţările africane, francofone'', arată rezultatele barometrului.
Întrebaţi care sunt principalele bariere în atragerea muncitorilor străini, 73% dintre respondenţi au indicat-o pe cea lingvistică - faptul că muncitorii străini nu vorbesc limba română. Barierele culturale (62%) şi cele administrative (58%) s-au aflat, de asemenea, în prim-plan.
Citește și:Burse și granturi pentru a-i aduce acasă pe cei plecați în străinătate
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.
România riscă să piardă 1,76 miliarde de euro din PNRR...
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a...
Banca Națională a României a...
„Ceasul tarifelor vamale...
O creștere ce evidențiază o tendință de accentuare a...
Banca Centrală Europeană (BCE) continuă procesul de...
Ministrul Investițiilor și...
În cea mai recentă actualizare a listei US 1, banca a...
Mecanismul a fost introdus pentru a proteja statele...
Chatbot-ul dezvoltat de...
Piețele bursiere europene rămân pe un trend ascendent,...
Puține bănci occidentale s-au bucurat de o astfel de...
Senatul SUA l-a confirmat luni...
Anul 2025 aduce un val de...
Guvernul reorganizează...
Presiune mai mare asupra...
eMAG și HeyBlu, companie de servicii financiare deținută...
China dezvoltă un complex militar uriaș în vestul...
Legislația muncii din România...
Bugetul Ministerului Energiei,...
Guvernul urmează să aprobe,...
Elena Cristian, analist DC...