Acord istoric privind stabilirea salariului de subzistență

Conform noii definiţii, un salariu de subzistenţă reprezintă "nivelul salarial necesar pentru a permite o viaţă decentă lucrătorilor şi familiilor lor, având în vedere circumstanţele ţării şi calculat pentru munca efectuată în orele normale".

"Realizarea acestui acord la OIM, după 80 de ani de neglijare a importanţei salariilor de subzistenţă, reprezintă o victorie majoră pentru oamenii care muncesc. În prezent, pentru prea mulţi lucrători salariile sunt insuficiente pentru a-i scoate pe ei şi familiile lor din sărăcie, cu atât mai puţin pentru a le asigura un trai demn. Acest acord marchează un pas important către acţiuni internaţionale pentru a oferi salarii de subzistenţă şi reprezintă un salt înainte în justiţia socială", a subliniat Luc Triangle, Secretar General al Confederaţiei Sindicatelor Internaţionale (CSI).

Pentru România, definirea salariului de subzistenţă la nivel internaţional reprezintă un pas important şi aduce presiuni adiţionale pe guvernanţi ce de-a lungul ultimilor ani nu au ţinut cont de coşul minim de consum pentru un trai decent, susţine CNS Cartel Alfa. Conform Legii 174/2020, "coşul minim de consum pentru un trai decent constituie elementul principal de fundamentare a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi a politicii salariale".

Salariul minim a crescut de-a lungul anilor, iar în continuare rămâne unul dintre principalele elemente de creştere salarială la nivel naţional. Chiar dacă salariul minim ajunge la 3.300 lei brut, în continuare nu este aproape de valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent, subliniază organizaţia sindicală.

În 2018, anul în care s-au trecut contribuţiile în totalitate de la angajator la angajat, salariul minim era de 1.162 lei net, comparativ cu 2.552 lei net - valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent pentru o persoană. În 2023, valoarea salariului minim a ajuns la 2.079 lei net, dar şi coşul minim de consum pentru un trai decent s-a ridicat la 3.807 lei net pe fondul exploziei preţurilor energiei, al inflaţiei produselor de consum şi al crizei provocate de pandemia de COVID-19. Dacă se echilibra distribuţia sarcinii fiscale între capital şi lucrător (2/3 capital şi 1/3 lucrător), creşterea salariului ar fi fost mai substanţială, consideră CNS Cartel Alfa.

"Sărăcia şi riscul de excluziune socială, dar şi abandonul şcolar sunt rezultate ale salariilor sub nivelul subzistenţei. Astfel, în timp ce sărbătorim definirea salariilor de subzistenţă, atragem atenţia încă o dată că la baza salariului minim trebuie să fie coşul minim de consum pentru un trai decent!", consideră preşedintele CNS Cartel ALFA, Bogdan Hossu, potrivit comunicatului organizaţiei.

În România, unde salariul median este scăzut, fiind aproape de minimumul pe economie, iar salariul minim brut se apropie deja de valoarea de 50% a salariului mediu, trebuie găsită o formulă care să aibă în vedere, în principal, coşul minim de consum pentru un trai decent, consideră CNS Cartel ALFA. Promovarea bunăstării lucrătorilor, indiferent dacă se află pe salariul minim pe economie sau nu trebuie să fie o prioritate a Guvernului unei ţări care se confruntă cu cel mai mare risc de sărăcie şi excluziune socială din Europa (34,4% în 2022 comparativ cu media europeană de 21,6%), dar şi în care abandonul şcolar este la cel mai ridicat nivel (15,5% în 2022 comparativ cu media europeană de 9,5%).

Confederaţia Naţională Sindicală "Cartel ALFA" s-a înfiinţat în 1990, reuneşte 38 de federaţii sindicale la nivel de sector şi coordonează activitatea a 42 de filiale teritoriale, interprofesionale.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.