Adevărul despre câți bani au dat SUA și Europa pentru a sprijini Ucraina

Autor: Oana Pavelescu
Data actualizării:
Data publicării:
Vot crucial pentru încercarea Ucrainei de a îngheţa plata datoriilor
Vot crucial pentru încercarea Ucrainei de a îngheţa plata datoriilor
Donald Trump a afirmat recent că SUA ar fi contribuit la sprijinirea Ucrainei cu 350 miliarde de dolari, însă adevărul este departe de această afirmație făcută liderul de la Washington.

Diferențele dintre ajutorul american și cel european

Un raport recent făcut de un grup de economiști ai Kiel Institute for the World Economy privind sprijinul internațional pentru Ucraina, demontează afirmațiile fostului președinte american Donald Trump, care a susținut că SUA ar fi oferit Ucrainei 350 de miliarde de dolari. Potrivit datelor actualizate până la finalul anului 2024, Statele Unite au alocat 114 miliarde de euro (aproximativ 123 miliarde de dolari), în timp ce Uniunea Europeană a contribuit cu 132 de miliarde de euro (aproximativ 143 miliarde de dolari).

În ciuda percepției că SUA este principalul susținător al Kievului, raportul arată că Europa a oferit mai mult sprijin total, în special în ceea ce privește ajutorul financiar și umanitar. În privința ajutorului militar, contribuția celor două părți este aproape egală: SUA a furnizat 64 miliarde de euro, iar UE, 62 miliarde de euro.

Ajutorul total pentru Ucraina: 267 miliarde de euro

De la începutul invaziei rusești, în februarie 2022, și până la sfârșitul lui 2024, totalul ajutorului oferit de toate guvernele donatoare a fost de 267 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o medie de 80 de miliarde de euro pe an.

Pe lângă SUA și UE, sprijinul individual al țărilor europene a variat semnificativ, unele state investind procente importante din PIB-ul lor, în timp ce altele au oferit ajutoare minime.

Topul țărilor donatoare din Europa

Germania este cel mai mare donator european, cu un ajutor total de 17 miliarde de euro, urmată de Marea Britanie cu 15 miliarde de euro și Danemarca cu 8 miliarde de euro. Țările nordice și baltice au contribuit cel mai mult raportat la PIB:

Estonia și Danemarca – peste 2,5% din PIB-ul lor pentru sprijinirea Ucrainei

Lituania și Letonia – aproximativ 2% din PIB

Germania, Marea Britanie și SUA – sub 0,2% din PIB pe an

Italia, Spania și Franța – doar 0,1% din PIB

Țări precum Italia, Spania, Portugalia, Grecia sau Ungaria au oferit sprijin minim, în ciuda dimensiunii economiilor lor.

Tendința: Mai puțin sprijin direct, mai multă producție de arme

Un aspect esențial al ajutorului militar pentru Ucraina este tranziția de la livrările din stocurile naționale către achiziții noi de echipamente de la producători de armament. Dacă în 2022, peste 70% din ajutorul militar provenea din stocurile existente, în 2024, această proporție s-a inversat, iar două treimi din echipamentele furnizate sunt achiziționate de la industrie.

În acest context, Europa încearcă să colaboreze mai mult prin inițiative comune de achiziții, precum:

- Fondul Internațional pentru Ucraina (IFU) – condus de Marea Britanie, cu un buget de 1,6 miliarde de euro, din care 70% provin din UK.

- Inițiativa cehă pentru muniție – un program de achiziție de obuze în valoare de 900 de milioane de euro, condus de Cehia și susținut de Belgia și alte state.

- Pachetul NATO de asistență pentru Ucraina (NATO CAP) – care a livrat până acum echipamente non-letale în valoare de 564 de milioane de euro.

De asemenea, țări precum Danemarca și Olanda au început să cumpere arme direct de la industria de apărare ucraineană. De exemplu, Danemarca a investit 870 milioane de euro în drone și artilerie fabricate în Ucraina, iar Olanda a alocat 400 milioane de euro pentru drone, jumătate din sumă fiind cheltuită pe producție locală ucraineană.

Ajutorul oferit Ucrainei, comparat cu alte conflicte

Raportul evidențiază că, în ciuda sumelor mari vehiculate, sprijinul acordat Ucrainei este relativ scăzut comparativ cu alte conflicte majore din trecut. SUA, de exemplu, a cheltuit mult mai mult în timpul războaielor din Coreea, Vietnam sau Irak, iar sprijinul pentru Ucraina este comparabil cu cel oferit Afganistanului.

O comparație interesantă vine din Germania: sprijinul total oferit Ucrainei în 2022-2024 reprezintă doar 0,4% din PIB-ul său din 2021, în timp ce pentru eliberarea Kuweitului în 1990-1991, Germania a alocat 0,6% din PIB, în colaborare cu SUA.

Trump amenință cu blocarea ajutorului

Raportul subliniază că viitorul sprijinului american pentru Ucraina este incert, având în vedere poziția lui Donald Trump. Fostul președinte a declarat în repetate rânduri că intenționează să reducă finanțarea pentru Ucraina, iar în ianuarie 2025, la revenirea sa în funcție, a emis un ordin executiv care a blocat temporar orice nouă alocare de fonduri pentru 90 de zile.

Această decizie vine după ce, între mijlocul lui 2023 și începutul lui 2024, Congresul SUA a blocat timp de nouă luni pachetele de ajutor pentru Ucraina, afectând în special finanțarea non-militară. În această perioadă, ajutorul umanitar al SUA a scăzut drastic, de la 1,89 miliarde de euro în 2022 la doar 870 milioane de euro în 2024.

Concluzie: Europa preia conducerea

În timp ce sprijinul american a fluctuat și a fost puternic influențat de politică, Europa a menținut un flux constant de ajutor pentru Ucraina. Uniunea Europeană nu doar că a oferit mai mult ajutor total decât SUA, dar a început să dezvolte inițiative de producție comună de armament și să investească în industria de apărare ucraineană.

Dacă SUA își va reduce sprijinul în perioada următoare, Europa ar putea deveni principalul pilon al rezistenței Ucrainei, cu toate implicațiile economice și politice pe care această schimbare le presupune.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

Ştiri Recomandate

Veniți pentru ce venituri trebuie completată declarația unică
Marcel Ciolacu
Litoralul românesc
Recoltarea ceții
Foxconn

Centrala de la Mintia primește o turbină de 800 de tone

Continuă lucrările de modernizare a centralei de la...

Donald Trump / Foto: Casa Albă

Tarife, dobânzi, criptomonede, pariul pe Trump se clatină

La o lună după începutul celui de-al doilea mandat al...

Oameni pe stradă
Bani

Leul încheie săptămâna impunându-se în fața dolarului

BNR a anunțat cotațiile valutare pentru vineri, 21...

Energie regenerabilă / Sursa: Freepik.com

Burduja: România are nevoie de energie sigură, accesibilă

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a vorbit despre...

Dolari / sursa foto: Freepik.com

Dolarul s-a prăbușit, euro așteaptă ziua de duminică

Unii investitori încep să-și piardă răbdarea și, prin...

Ministrul Cseke Attila / FOTO: Gov.ro
Rezervoare de gaz

Cum vrea UE să rezolve problema gazelor naturale

Comisia Europeană va căuta soluții alternative pentru...

Bancă / Foto: Freepik

Patru giganți bancari sancționați în Marea Britanie

Suma totală depășește 130 de milioane de dolari. 

Mașină electrică / sursa foto: Freepik.com
Soldați / FOTO: Freepik
Medicamente / FOTO: Freepik
Tipografie / FOTO: Unsplash
Xi Jinping

Știrile dmineții. Cinci informații pentru începutul zilei

DCBusiness aduce în atenția cititorilor săi cele mai...

De Beers, Londra

Cutremur pe piața diamantelor. Epoca De Beers se termină?

Anglo American reduce valoarea De Beers cu 2,9 miliarde...

Fermierii vor primi mai mulți bani / Foto: Freepik
Vot crucial pentru încercarea Ucrainei de a îngheţa plata datoriilor
Bani
Salariile se vor mări la ANAF și în Ministerul Finanțelor

Declarația 205. Noutăți, termen limită și cum se completează

Așa cum am mai scris în urmă cu câteva săptămâni,...

Carrefour Baneasa, închis de ANPC / Foto: Crișan Andreescu

Amenzi de 1,22 milioane de lei aplicate de ANPC

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor...

Cursul BNR
Plajă în Grecia / Foto: Unsplash
ByteDance, compania mamă a TikTok

pixel