Adrian Negrescu despre plafonarea prețurilor și „shrinkflation”: „O măsură puerilă, fără efecte reale”

Economistul Adrian Negrescu a adus în discuție, în cadrul unei intervenții la postul de televiziune B1TV, una dintre cele mai discutate măsuri economice recente: plafonarea adaosului comercial la produsele alimentare și fenomenul cunoscut sub numele de „shrinkflation”. Negrescu a subliniat că, deși această practică de diminuare a cantității produselor fără a modifica prețul nu este ceva nou pe plan internațional, în România este tratată într-un mod original, dar ineficient.

Plafonarea prețurilor, un eșec?

Adrian Negrescu a argumentat că plafonarea prețurilor, inclusiv la produsele alimentare de bază, nu a avut impactul dorit. În opinia sa, „plafonarea adaosului comercial la produse alimentare nu a funcționat, dovadă că plătim mai mult timp.” El a contrazis astfel afirmațiile oficialilor guvernamentali, care au susținut că această măsură a avut succes în cazul produselor alimentare de bază.

„Ce spunea ministrul Barbu mai devreme la dumneavoastră este o dovadă a faptului că acești oameni ori nu înțeleg economia, ori discută doar în cheia electorală,” a declarat economistul, referindu-se la declarațiile ministrului agriculturii, care spunea că plafonarea prețurilor a funcționat bine pentru 21 de produse alimentare de bază.

„Shrinkflation” – o practică veche

Negrescu a explicat că „shrinkflation”, adică reducerea gramajului produselor fără a modifica prețul, este o practică întâlnită de zeci de ani pe piața internațională, fiind o modalitate prin care producătorii încearcă să își mențină vânzările în condițiile creșterii costurilor de producție. Această metodă, deși cunoscută la nivel global, în România a atras recent atenția în contextul măsurilor guvernamentale.

„Poți evita această ordonanță foarte simplu: modifici prețul cu un leu și nu te mai încadrezi în prevederile ordonanței. Problema este că ne confruntăm cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, inclusiv la produsele alimentare,” a explicat economistul, susținând că măsurile adoptate până acum nu atacă problema de fond.

Ambiguități legislative

Un alt punct sensibil subliniat de Negrescu este faptul că nu există o definiție clară pentru „produsele alimentare românești”, ceea ce face implementarea plafonării prețurilor problematică. „Ce înseamnă produse alimentare românești? Nu e definit din punct de vedere legal. Există o lege în Parlament care trenează de vreo doi ani de zile, pentru că nici parlamentarii nu reușesc să definească ce înseamnă produs ‘made in Romania’. De exemplu, la cașcaval, e posibil să ai și lapte din România, dar și din Polonia.”

Economistul a subliniat că, într-o economie globalizată, unde ingredientele sunt achiziționate din diverse țări pentru a obține cel mai bun preț și calitate, este dificil de stabilit ce anume constituie un produs fabricat în România.

Eficiența măsurilor, o iluzie?

Adrian Negrescu a pus la îndoială eficiența pe termen lung a acestor măsuri economice. „În legislația europeană astfel de măsuri nu sunt permise pe termen nelimitat. Nu poți aplica o lege la nesfârșit. Trebuie să existe un termen foarte clar, dar nu poți veni și spune: ‘Noi vrem ca prețurile să fie acestea la alimente pentru de acum încolo’. E absurd,” a declarat el.

Negrescu a susținut că măsurile adoptate de autorități pentru a combate inflația sunt mai degrabă intervenții temporare, care nu vor reuși să soluționeze problema fundamentală a costurilor ridicate și a scăderii puterii de cumpărare.

Consumatorii nu mai sunt ignoranți

În discuție a fost adus și comportamentul consumatorilor din România, despre care Negrescu a afirmat că este mult mai sofisticat decât în trecut. „Consumatorul român nu mai este cel de acum 15-20 de ani, care se ducea la magazin și cumpăra cu ochii închiși. Românii se uită la prețuri, se uită pe comparatoarele de prețuri de pe internet, și chiar în magazin, analizează diferențele între produse.”

Acest comportament, spune Negrescu, face din ce în ce mai greu pentru comercianți să înșele consumatorii prin schimbarea gramajului sau a calității produselor, fără ca aceștia să observe.

Prețurile continuă să crească

Adrian Negrescu a menționat că, în ciuda declarațiilor oficiale care sugerează că prețurile au scăzut pentru anumite produse, consumatorii nu observă o schimbare reală în coșul lor zilnic. „Prețurile continuă să crească. Ministrul Barbu spunea că unele produse s-au ieftinit cu până la 50%, dar nu vedem date concrete care să sprijine aceste afirmații.”

Economistul a sugerat că, în loc de plafonarea prețurilor, guvernul ar trebui să ia măsuri pentru a stimula producția autohtonă, să reducă costurile de producție și să sprijine fermierii și producătorii români.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.