Alegeri europene, un exament cu rezultat imprevizibil: Prea multe crize

Autor: Simona Haiduc
Data publicării:
Crizele economice de tot falul își spun cuvântul / FOTO: Freepik
Crizele economice de tot falul își spun cuvântul / FOTO: Freepik
Dincolo de diviziunea stânga-dreapta, alegătorii UE se poziționează în principal în funcție de crizele pe care le consideră cele mai grave (climă, migrație, Ucraina etc.).

Un studiu al Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR) scoate în evidență, pe baza sondajelor derulate în nouă țări ale UE, divergențe profunde între statele membre în ceea ce privește prioritățile cetățenilor. Cu mai puțin de cinci luni înainte de alegerile europene, opinia publică din cele douăzeci și șapte de state membre este modelată de crizele care s-au succedat în ultimii ani. 

Criza migrației, încălzirea globală, pandemia, războiul din Ucraina, tulburările economice mondiale... „Temerile concurente generate de creșterea temperaturii globale, imigrație, inflație și conflicte militare” vor constitui confruntarea centrală a campaniei în vederea votului din 9 iunie, estimează Mark Leonard, directorul ECFR.

În 2019, în urmă cu cinci ani, votul era dominat, potrivit acestuia, de lupta dintre „populiştii care voiau să întoarcă spatele integrării europene şi partidele tradiţionale care voiau să salveze Proiect european de la Brexit și Trump.”

De data aceasta, europenii își formează opiniile politice în funcție de „de percepția lor asupra crizelor care le-au afectat viața în ultimii ani”, adaugă Ivan Krastev, coautor al studiului. Cetăţenii celor Douăzeci şi Şapte „se îndepărtează de legăturile ideologice dintre dreapta şi stânga”, spune el.

Clima, Covid și imigrația

Schimbările climatice reprezintă principala preocupare a alegătorilor, arată sondajul, care a extrapolat rezultatele la întreaga Uniune Europeană. Peste 73 de milioane de cetățeni ai UE (dintr-un total de 369 de milioane) menționează această problemă drept cea „care are cel mai mare impact asupra viitorului lor”.

Covid (73 milioane) și răsturnările din economia globală (69 milioane) ajung practic la același nivel. Ele sunt urmate de imigrație, dar la distanță destul de mare (58 de milioane de europeni plasează acest subiect în fruntea preocupărilor lor) și de războiul din Ucraina (49 de milioane).

Creșterea AfD în Germania

Desigur, aceste cinci grupuri nu sunt distribuite în mod egal între țări: studiul ECFR desenează o hartă a Europei în care principalele domenii de îngrijorare variază foarte mult de la un stat la altul. În Franța, clima este cea care se situează în fruntea subiectelor citate de cetățenii chestionați (27%), cu mult înaintea altor teme (17% pentru Covid și 16% pentru imigrație).

În Germania, imigrația este foarte clar în prim plan: 31% dintre alegătorii germani consideră că acest factor „le-a afectat cel mai mult viața” în ultimii ani. O proporție mult mai mare decât în ​​celelalte opt țări studiate. Această îngrijorare se reflectă în mare măsură în ultimele alegeri regionale din Germania, marcate de o creștere a partidului de extremă dreapta AfD.

În Italia și Portugalia, răsturnările din economia globală sunt cele care îngrijorează cu adevărat. „Sunt țări, unde criza zonei euro a lăsat urme de durată”, comentează autorii studiului.

Ajutor pentru Ucraina

Deloc surprinzător, estonienii, polonezii și danezii consideră că războiul din Ucraina este cea mai gravă criză. Logic, având în vedere apropierea lor geografică de Rusia.

Războiul, pe de altă parte, este surprinzător de absent din preocupările europenilor din vestul și din sudul UE. Mai puțin de 7% dintre francezi, italieni și spanioli plasează Ucraina în topul preocupărilor lor. O tendință care ar trebui să îngrijoreze Kievul, deoarece dezbaterile privind ajutorul financiar și militar pentru țara invadată sunt tot mai aprinse în cadrul celor douăzeci și șapte.

Interes crescut

Pentru Thierry Chopin, de la Institutul Jacques-Delors, multiplicarea crizelor se traduce printr-un „interes sporit al cetăţenilor pentru următoarele alegeri europene”. Prin urmare, participarea ar putea fi în creștere față de 2019, care a cunoscut deja o revenire după patru decenii de declin.

„Dezbaterea europeană nu se mai reduce la dezbinarea pro sau împotriva UE”, adaugă el. Acum este mai concentrat pe proiectul politic, inclusiv pentru stânga și dreapta radicală care își transpun prioritățile politice la nivel european.”

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

Ştiri Recomandate

Curtea Constituțională a României / Foto: Octav Ganea / Inquam Photos
RCA
Contabilitate / Foto: Freepik
Mihail Hodorkovski la Kiev, în 2014
Foto: Pexels.com
Foto: Pexels.com
Freepik.com
Petrol / FOTO: Freepik
Bani. Freepik.com
Fondul Monetar Internațional / Foto: Banca Mondială / Flickr

FMI taie drastic prognoza de creștere a economiei României

FMI a revizuit în scădere estimările privind evoluția...

Guvern. Foto: Mihai Ciobanu
Schimb valutar / Foto: Unsplash

Curs BNR. Leul stabil iar aurul urcă la un nou maximum

Leul s-a menținut stabil marți, 14 octombrie, în fața...

Contor pentru energie electrică
Centrala de la Iernut / Foto: Romgaz
Alexandru Nazare
Scutere / Foto: Unspash

Te gândești să începi o afacere de închiriere scutere?

Mulți antreprenori sunt interesați de afaceri în care...

Alexandru Petrescu, șeful ASF
Apple a pierdut un proces major / Foto: Unsplash

Apple, investiţie în România

Energia care alimentează Apple: România devine parte din lanțul verde al...

Amazon
Bancnote, euro / Foto: Freepik
Fermieri într-o seră / Foto: Freepik
 Joel Mokyr, Philippe Aghion și Peter Howitt, laureații premiului Nobel pentru economie 2025
Mihai Daraban
Semne de circulație / Foto: Unsplash
Vodafone / Foto: Kārlis Dambrāns / Flickr
Freepik.com
Atenție la formularele ANAF / Foto: Freepik
Mercedes Benz - Sebes
Barja. Foto: Freepik.com
CET Sud

pixel