Curtea de Conturi a României a realizat o acţiune de audit al performanţei cu tema "Eficienţa şi eficacitatea programelor şi măsurilor întreprinse în scopul prevenirii, răspunsului şi înlăturării efectelor unui cutremur major în municipiul Bucureşti" la Ministerul Afacerilor Interne şi alte 19 entităţi publice cu atribuţii în domeniile managementului situaţiilor de urgenţă în cazul unui cutremur major.

Potrivit raportului, Municipiul Bucureştiul este cea mai vulnerabilă zonă seismică din România, având un nivel ridicat de expunere. Cutremurele majore din Vrancea se produc de obicei la adâncimi mari şi aceasta face ca aria afectată să cuprindă suprafeţe vaste, peste 60% din populaţie fiind localizată în zonele cu risc seismic puternic. Dată fiind poziţionarea ţării noastre la intersecţia a trei platouri tectonice continentale, riscul de cutremur constituie un element de vulnerabilitate pentru România.

Citeşte şi: Mii de morţi în Bucureşti, scenariul catastrofal al unui cutremur major, realizat de INCDFP

"Amplasarea Bucureştiului pe harta seismică în proximitatea zonei de rupere şi faptul că este şi cea mai mare aglomeraţie urbană din ţară sunt cei doi factori care fac ca expunerea municipiului la potenţialul efect distrugător să fie foarte ridicată. Factorul geografic (inclusiv seismicitatea locală a Bucureştiului şi lichefierea solului în anumite zone) şi realitatea nivelului de dezvoltare urbană, corelate cu elemente suplimentare ce ţin de fondul construit vechi şi deficienţele sistemului de management al riscului seismic fac ca Bucureştiul să fie una dintre cele mai vulnerabile capitale din Europa expuse la acţiunea cutremurelor", se precizează în raport.

Pot fi efecte catastrofale, avertizează Curtea de Conturi

"În cazul municipiului Bucureşti, la nivelul tuturor celor 6 sectoare şi al Primăriei Generale (PMB) s-a constatat o preocupare redusă pentru activitatea de pregătire şi prevenire a efectelor produse de un seism major şi de realizare a activităţilor specifice asigurării funcţiei de
sprijin şi management al situaţiilor de urgenţă. Ca aspect pozitiv, echipa de auditori a identificat însă că, deşi planurile/reglementările aferente prevenirii situaţiilor de urgenţă nu erau întocmite la termenele şi în structura prevăzute, în contextul deschiderii misiunii de audit structurile responsabile au manifestat o preocupare mai intensă pentru redactarea şi aprobarea acestor documente de planificare", se mai precizează în document.

Potrivit raportului Curţii de Conturi, gestionarea riscului de cutremur trebuie să devină o prioritate de politică publică atât la nivel naţional.

"Un seism de intensitate mare poate genera efecte catastrofale. Cu toate acestea, responsabilităţile autorităţilor cu rol principal sau funcţii de sprijin în acest domeniu sunt insuficient asumate în prezent, iar întregul ansamblu al sistemului de management al riscului de cutremur este în mare parte neadecvat nevoilor gestionării unui astfel de risc", se mai precizează în document.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.