Ambițiile spațiale ale Chinei reprezintă o amenințare?
Autor: Simona Haiduc
Data publicării:
Stația spațială chineză / Wikipedia
Stația spațială chineză / Wikipedia
Pe 3 mai, China a lansat una dintre cele mai ambițioase misiuni din programul său spațial, trimițând pe Lună o serie de patru nave.

Scopul este de a colecta primele mostre de pe partea ascunsă a satelitului natural al Pământului și de a le aduce în siguranță pe Terra, ceea ce ar putea permite o mai bună înțelegere formării planetelor. Dar, dincolo de aspectul științific, misiunea Chang'e-6 dezvăluie și ambițiile tot mai mari ale Chinei.

Aceste manevre vor oferi un antrenament util pentru o altă posibilă misiune: prelevarea de mostre de pe Marte și, probabil, furnizarea de noi informații despre originile vieții, dacă este Marte locuibil sau nu.

NASA și Agenția Spațială Europeană (Esa) lucrează, la rândul lor, la un proiect de prelevare de mostre marțiane. Dar cu hopuri mari, din cauza  întârzierilor generate de finanțarea deficitară și de obstacolele din  Congres. China are, prin urmare, o oportuitate unică de a realiza o ”premieră” spațială stupefiantă.

În paralel, China a anunțat că intenționează să lanseze prima sa misiune lunară cu echipaj înainte de 2030. Proiecte după proiecte ce ilustrează faptul că diviziunile geopolitice nu se limitează doar la dimensiunea Terrei. Ambițiile spațiale ale Chinei sunt, într-adevăr, complexe. 

„Toate statele participă, mai mult sau mai puțin, la proiecte spațiale dintr-o varietate de motive, majoritatea având însă legătură cu războiul, dezvoltare și prestigiu”, a comentat  Bleddyn Bowen, care predă politica și relațiile spațiale internaționale la Universitatea din Leicester.

„Unele misiuni sunt științifice și exploratorii, altele sunt destinate economiei și infrastructurii sau menirea de a consolida capacitățile militare ale țărilor implicate”, adaugă el. China are deja o stație spațială proprie, Tiangong, iar constelația Beidou a devenit echivalentul sistemului GPS al Statelor Unite.

Furnizarea de sisteme de cronometrare și geolocalizare a stimulat astfel creșterea economică a Chinei, precum și dezvoltarea serviciilor de aplicații bazate pe locație, dar și sprijin pentru sectoare precum finanțe, agricultură, transporturi maritime, aviație și multe altele. De asemenea, permite armatei chineze să aibă capacități de ghidare de înaltă precizie pentru rachete și muniții, să își coordoneze și să proiecteze mai bine forțele în întreaga lume. La nivel de conducere, s-a discutat, de asemenea, despre crearea unei zone economice Pământ-Lună, ceea ce arată că, la fel ca și alte puteri spațiale, precum Statele Unite, China încearcă să comercializeze spațiul și resursele sale.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

DC Media Group Audience

Ştiri Recomandate

Cursul BNR. Leul nu se simte bine, aurul s-a ieftinit

Banca Națională a României a anunțat cursul leului,...

Mega-achizitie pe piața petrolului: 22,5 miliarde de dolari

După o perioadă de câteva luni de liniște, după valul de...

Fondul chinez Silk Road se retrage din capitalul Pirelli

Silk Road Fund, un fond controlat de Beijing, a demarat...

SUA oferă un sprijin de 50 mil. $ Republicii Moldova

Statele Unite ale Americii vor acorda Republicii Moldova...

Damen cere falimentul șantierului naval Mangalia

Pare să fie capăt de linie pentru colaborarea dintre...

MF vrea să se poată împrumuta mai mult de pe piețele externe

Ministerul Finanțelor Publice a decis majorarea...


pixel