Americanii au uitat cum se păstrează un secret. Cum ar trebui de fapt să comunice înalții funcționari de la Casa Albă

Un jurnalist de la The Atlantic a dezvăluit că a primit, în mod accidental, un document care părea să conțină detalii sensibile despre o posibilă strategie de război a administrației Trump. Mesajul i-a fost trimis prin platforma comercială Signal, o aplicație nesecurizată, de către un oficial din echipa președinte al SUA. Incidentul a fost descris drept o gafă majoră de securitate, care ridică semne de întrebare despre modul în care comunicațiile de nivel înalt sunt gestionate de echipa de la Casa Albă.

Este cu atât mai grav cu cât incidentul survine într-un moment extrem de delicat, în contextul negocierilor dintre SUA, Ucraina și Rusia privind o posibilă încetare a focului în Marea Neagră și asupra infrastructurii energetice.

Cum ar trebui să comunice oficialii americani

Oficialii de rang înalt din guvernul SUA, inclusiv miniștrii (denumiți „secretari” în sistemul american), nu au voie să utilizeze canale publice, personale sau nesecurizate pentru transmiterea de informații clasificate sau sensibile. În schimb, sunt prevăzute canale de comunicare specializate, cu diferite niveluri de protecție:

SIPRNet (Secret Internet Protocol Router Network) – pentru informații secret.

JWICS (Joint Worldwide Intelligence Communications System) – pentru comunicații top secret.

Sisteme de telefonie criptată și emailuri criptate – folosind infrastructura Departamentului Apărării sau a Agenției Naționale de Securitate.

Aplicații aprobate guvernamental (ex. Zoom for Government, Teams US Gov) – pentru conferințe video controlate.

Totuși, aceste reguli sunt frecvent încălcate, mai ales în cercurile politice informale, unde comunicarea pe SMS, WhatsApp sau iMessage este mai comună decât în structurile federale birocratice.

Este absolut uimitor și de neînțeles cum de JD Vance, vicepteședinte, Pete Hegseth, secretarul Apărării, John Ratcliffe, șeful CIA, și Michael Waltz, consilier pe probleme de securitate au putut face o asemenea gafă!

Cronologia gafelor celebre de securitate: lecții ignorate

Gafa administrației Trump din 2025 nu este un caz izolat. Iată o cronologie a celor mai importante incidente de securitate din ultimele decenii, în care oficiali de rang înalt au transmis sau pierdut informații sensibile prin canale nesigure:

- 2016 – Hillary Clinton și serverul de e-mail privat

Folosirea unui server de email personal pentru corespondența oficială, inclusiv informații clasificate, a dus la o anchetă FBI și la acuzații de „neglijență extremă”.

- 2017 – Trump divulgă informații clasificate în Biroul Oval

Președintele de atunci a transmis din greșeală informații operaționale sensibile oficialilor ruși, punând în pericol o sursă israeliană.

- 2019 – Franța trimite planuri militare greșite prin e-mail

Un angajat din Ministerul Apărării a trimis planuri operaționale la o adresă personală, într-un incident tratat ca eroare umană gravă.

- 2021 – Regatul Unit pierde documente clasificate într-o stație de autobuz

Un set de planuri despre desfășurarea navelor britanice în Marea Neagră a fost găsit de un cetățean în Kent.

- 2022–2023 – Dosarele clasificate găsite la Mar-a-Lago

Donald Trump a păstrat ilegal documente clasificate într-o reședință personală, fapt care a dus la anchete penale și acuzații de obstrucționare a justiției.

- 2024 – Germania, interceptată de Rusia

Ofițeri germani au fost înregistrați discutând strategii militare printr-o platformă necriptată. Moscova a publicat înregistrarea, generând o criză diplomatică.

- 2025 – Trump admin trimite planuri de război prin aplicație nesecurizată

Ultimul episod, în care un oficial american a trimis accidental unui jurnalist planuri sensibile privind o posibilă intervenție militară, readuce în discuție lipsa de disciplină informațională în rândul decidenților politici.

De la gafă la vulnerabilitate

Comunicarea defectuoasă sau nesigură între oficialii de top ai unui stat nu este doar o neglijență administrativă, ci o vulnerabilitate de securitate națională. Într-un context global tensionat, în care conflictele hibride, războaiele informaționale și atacurile cibernetice sunt realități zilnice, o simplă greșeală de tip „send to the wrong contact” poate avea consecințe dramatice.

Faptul că astfel de incidente continuă să se repete, în ciuda precedentelor sonore, sugerează că lecțiile nu au fost învățate – sau că politicul refuză să se conformeze regulilor care guvernează aparatul de securitate al statului.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.