Amnistia fiscală. Boloș: Un semn de respect pentru contribuabilii corecți

Adresându-se presei, el a precizat că pachetul de măsuri adoptat astăzi de Executiv are menirea de a îmbunătăți colectarea creanțelor bugetare, de a optimiza utilizarea fondurilor publice și de a sprjini investițiile autorităților publice centrale și locale, în special cele finanțate din fonduri externe. 

Facilități fiscale pentru contribuabilii buni platnici

Un aspect important al măsurilor adoptate vizează facilitățile fiscale oferite contribuabililor care și-au respectat obligațiile fiscale la timp. Acest segment de contribuabili va beneficia de o bonificație de 3% din impozitul pe profit datorat și plătit sau, după caz, din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor. „Bonificația va fi acordată automat, prin decizie a ANAF, și va putea fi utilizată pentru plata impozitelor și taxelor în anul 2025 sau pentru compensarea cu alte datorii față de buget”, a precizat Boloș.

Această măsură este menită să recompenseze conformarea voluntară și să stimuleze contribuabilii să continue să își achite impozitele la timp. Este un pas semnificativ în direcția îmbunătățirii colectării creanțelor bugetare și a relației statului cu mediul de afaceri.

Măsuri pentru contribuabilii cu debite restante

Pe lângă stimulentele acordate contribuabililor buni platnici, Guvernul a adoptat măsuri și pentru contribuabilii care înregistrează debite restante până la 31 august 2024. Acestora li se va permite anularea accesoriilor, adică a dobânzilor și penalităților, cu condiția să își achite debitele restante până la 25 noiembrie 2024.

Pentru persoanele juridice, anularea accesoriilor va fi de 100%, o măsură care ar putea influența pozitiv aproximativ 330.000 de contribuabili cu un debit restant de 32,4 miliarde de lei. De asemenea, persoanele fizice cu debite restante, în număr de aproximativ 848.000, vor beneficia de aceeași facilitate, cu condiția să își achite datoriile către buget.

„Aceste măsuri vizează nu doar o colectare mai bună a debitelor restante la buget, ci și sprijinirea mediului de afaceri, care se confruntă cu dificultăți economice”, a subliniat ministrul Boloș.

Suport pentru investițiile autorităților locale

Pentru a sprijini proiectele de investiții derulate de autoritățile publice locale, Guvernul a majorat plafonul de contractare din trezoreria statului pentru împrumuturi destinate acestor proiecte, până la suma de 2 miliarde de lei. Totodată, plafonul de trageri a fost majorat cu 700 de milioane de lei, iar o categorie specială de împrumuturi a fost majorată cu 1,5 miliarde de lei.

„Am crescut procentul de prefinanțare din fondurile europene la 30%, o măsură care flexibilizează utilizarea acestor fonduri și facilitează implementarea proiectelor de investiții”, a explicat Boloș. Această decizie reflectă o abordare proactivă din partea Guvernului pentru a accelera realizarea proiectelor de infrastructură și dezvoltare locală.

Controlul cheltuielilor publice

Un alt pilon important al măsurilor adoptate se referă la controlul și plafonarea cheltuielilor publice. Au fost introduse plafoane pentru cheltuielile materiale și pentru serviciile la nivelul autorităților și instituțiilor publice centrale, în funcție de media cheltuielilor înregistrate în perioada ianuarie-august 2024. Investițiile finanțate din bugetul de stat, excluzând autoritățile locale, vor fi plafonate la nivelul mediei lunare a cheltuielilor din aceeași perioadă.

„Pe lângă plafonarea cheltuielilor, nu mai pot fi efectuate angajamente noi pentru cheltuieli administrative, precum consultanță, expertiză, pregătire profesională și furnituri de birou, până la sfârșitul anului”, a adăugat ministrul. De asemenea, a fost aprobată plata în tranșe, pe o perioadă de 5 ani, a cheltuielilor din sistemul judiciar.

Impactul măsurilor asupra deficitului bugetar

Prin adoptarea acestor măsuri, Guvernul estimează o influență pozitivă asupra deficitului bugetar de 9 miliarde de lei, din care 7,9 miliarde de lei ar proveni din îmbunătățirea colectării creanțelor bugetare, iar un miliard de lei din optimizarea cheltuielilor publice. Marcel Boloș a subliniat că monitorizarea atentă a deficitului bugetar este crucială pentru România, fiind un indicator esențial pentru stabilirea traiectoriei de ajustare a deficitului în planul fiscal structural.

Prin aceste măsuri, Guvernul nu doar că încearcă să asigure o mai bună gestiune a resurselor financiare ale statului, dar și să creeze un mediu fiscal mai echitabil și mai predictibil pentru contribuabili. Impactul acestor măsuri va fi resimțit în mod direct atât de mediul de afaceri, cât și de autoritățile locale, care vor avea la dispoziție resurse suplimentare pentru a-și continua proiectele de investiții esențiale pentru dezvoltarea comunităților.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.