Ana Cătăuță (PSD): Nimeni nu ne oprește pe noi, ca români, să fim mai activi în a ne urmări interesele

”Pe noi, ca români, nu ne oprește nimeni să fim mai activi în a ne urmări interesele. Există această discuție la nivel european despre reducerea consumului de gaze, spre exemplu. Eu nu am văzut și sunt un om destul de atent la ceea ce se întâmplă în spațiul public, nu am văzut o poziție a ministrului Energiei, de exemplu, care să vină și să spună: vom merge la această întâlnire a miniștrilor de resort din Europa și vom cere 1, 2, 3, 4, 5”, a spus Ana Cătăuță. 

Ca să primești, trebuie să ceri

”La fel și în cazul liberalizării. Ne-a obligat Bruxelles-ul? Nu, nu ne-a obligat. Liberalizarea trebuia făcută la un moment dat. Dacă noi mergeam însă către Bruxelles și le explicam că mai avem nevoie de puțin timp, pentru că piața noastră nu este o piață pregătită, ei nu ar fi putut să spună nimic. Dar ca să primești ceva, trebuie să ceri. Dar, din păcate, de multe ori, miniștrii români au mers la aceste întâlniri cu temele nefăcute. Domnul Oros (Adrian Oros, n.r.), de exemplu, fostul minitru al Agriculturii, care a spus că nu i-a aprobat Comisia Europeană planurile pentru irigații. Dar el s-a dus cu planurile lui Ceaușescu. La 30 de ani de la Revoluție, el s-a dus cu acele planuri. Normal că nu i le-au aprobat. Pentru că nu erau făcute la zi și nu erau făcute după tehnologiile existente astăzi. Când tu nu îți faci temele, este normal ca ceilalți să nu te ia în serios. Vorbeam de reputație, este același lucru. Dacă tu nu te comporți profesionist și nu știi ce vrei, nu faci alianțe, pentru că mai sunt și alte state în jurul nostru care mai au și ele politici de împins și care au nevoie de România. Prin urmare, ar trebui și noi să le cerem sprijinul”, a spus Ana Cătăuță.

România nu are un plan de țară

Pe de altă parte, deputata PSD a subliniat că, ”din păcate, după aderarea la NATO și UE, România nu a mai avut un plan de țară. Și acest lucru se resimte”, a subliniat invitata jurnalistului Val Vâlcu. Ana Cătăuță consideră că proiecția ar trebui făcută până în anul 2030, așa cum, spre exemplu, a procedat Ungaria, care are un astfel de plan prezentat de premierul Viktor Orban. ”În mare, vorbești despre aproape un deceniu, despre ce îți dorești să ai peste 10 ani de dezvoltare. Pentru că proiectele mari nu se întâmplă de pe o zi pe alta. Și trebuie să existe predictibilitate, un lucru pe care cei din mediul de business îl reproșează și, uneori, pe bună dreptate. Nu este bine să schimbi așa, din scurt, regula jocului”, a subliniat Ana Cătăuță. 

Ea a precizat că ”nici nu ar fi o problemă că schimbi regula jocului la mijlocul anului, pentru că orice companie înțelege că într-o perioadă de criză trebuie să fie modificări pentru ca statul să se poată adapta, ci modul în care se întâmplă cred că deranjează cel mai mult. Deși a existat un dialog cu mediul de business, cel puțin înainte ca PSD-ul să vină cu propunerile sale de modificare a Codului Fiscal, dar ar fi trebuit să respectăm acea prevedere din Codul Fiscal care spune că tot ce se schimbă se anunță cu șase luni înainte”, a apreciat deputata PSD. 

O mare oportunitate

În altă ordine de idei, Ana Cătăuță a declarat că „decizia de a considera energia nucleară energie verde s-a realizat și cu sprijinul puternic al Franței, pentru că avea acest interes, iar România este avantajată de acest lucru. Pentru că, pe lângă cele două reactoare funcționale și să sperăm că se vor construi și celelalte două la Cernavodă, există și o discuție cu o companie americană să vină să construiască în România o fabrică pentru reactoare nucleare de mici dimensiuni”, a spus Ana Cătăuță invitata lui Val Vâlcu.

Citește și Radu Popa (PSD): Gazul extras din Marea Neagră a fost deja contractat de o companie franceză

„Produce pentru cei care vor să cumpere. Dacă sunt autorități locale din România care vor să cumpere, foarte bine, dar România poate deveni un exportator în regiune și în regiunile extinse. Și în Orientul Mijlociu”, a explicat Ana Cătăuță, menționând că este vorba despre reactoare de mici dimensiuni. ”Sunt de la o componentă până la șase componente. Avantajul este că poți să le introduci pe parcurs. Nu trebuie să le ai pe toate de la început”, a subliniat Ana Cătăuță.

„Nu e gata reactorul 4 de la Cernavodă până în 2024. Mă gândesc cu câtă inconștiență este privită situația. Deci, în 2024, ca să o spunem de acum, pierzi 10 la sută din capacitatea totală”, a intervenit Val Vâlcu. „La nivel de Nuclearelectrica, există deja o înțelegere cu americanii și canadienii. Există o înțelegere să se înceapă mentenanța. Pentru reactoarele 3 și 4, dacă ne apucăm azi, terminăm în 2023. Nu se fac peste noapte. Dar, da, din 2024, vom avea și această problemă”, a conchis Ana Cătăuță.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.