Analiza de risc, mai restrictivă în România, dar cu rezultate mai slabe

La chestionar au răspuns experţii din reţeaua Deloitte din România şi din alte zece state: Grecia, Ungaria, Germania, Polonia, Cehia, Elveţia, Croaţia, Slovacia, Slovenia şi Olanda.

"Analiza de risc reprezintă un reper în activitatea de administrare fiscală a contribuabililor, fiind întâlnită pe tot parcursul "vieţii" acestora, de la momentul înregistrării (obţinerea codului de TVA), pe durata funcţionării (controale fiscale, rambursări de taxă), până la radierea înregistrării - având ca scop depistarea zonelor de neconformare cu legea, fraudă sau evaziune fiscală. Am constatat că majoritatea celor care au răspuns chestionarului nostru au noţiunea în legislaţie, însă criteriile de risc, informarea contribuabililor, posibilitatea de remediere diferă şi, în general, presiunea asupra contribuabililor este mai redusă decât în România. Deşi procedură este mai strictă în România, rezultatele privind reducerea evaziunii şi a fraudei fiscale întârzie să apară, punând sub semnul întrebării eficienţa sa în raport cu efortul administrativ pe care îl impune contribuabililor de bună credinţă", apreciază Ramona Tariuc, director consultanţă fiscală, Deloitte România.

Autorităţile fiscale din România au dezvoltat, în 2017, criterii pentru evaluarea riscului fiscal în vederea înregistrării şi anulării înregistrării în scopuri de TVA. Anterior, analiza de risc era utilizată în cazul controalelor fiscale, inclusiv al rambursărilor de TVA.

Conform analizei, procedură este complet transparentă în Ungaria şi relativ transparentă în Cehia, Olanda, Slovacia, Grecia, Elveţia şi România. Contribuabilii sunt informaţi printr-o notificare/scrisoare în şapte state: Grecia, Ungaria, Polonia, Slovacia, Elveţia, Cehia şi Olanda şi România. Însă, atât modalitatea, cât şi momentul comunicării diferă de la ţară la ţară. Contribuabilii pot avea obiecţii faţă de încadrarea în categoria de risc în cinci ţări - Grecia, Ungaria, Slovacia, Elveţia şi Cehia.

În acelaşi timp, procedura de analiză de risc e utilizată şi în cazul înregistrării în scop de TVA doar în România şi Grecia. În Polonia, Germania, Slovacia şi Slovenia pot fi cerute punctual anumite informaţii, de la caz la caz.

"Din analiza noastră reiese că procedura din Ungaria este un exemplu de bune practici, fiind un sistem complet transparent de clasificare automată a contribuabililor în trei categorii, pe baza unor criterii publice: de încredere, neutri şi riscanţi. Aceştia sunt informaţi asupra rezultatului evaluării. În opinia noastră, o procedură de acest tip, transparentă şi clară, vine în sprijinul contribuabililor care au posibilitatea să remedieze situaţiile neconforme, să conteste eventual nivelul de risc stabilit şi să clarifice aspectele privind existenţa/inexistenţa indicatorilor de risc pentru a nu fi supuşi inutil unor verificări", arată Ramona Tariuc.

Conform analiştilor, unele state preferă să nu publice procedura, considerând că protejează veniturile bugetare de cei care ar putea folosi informaţiile cu rea credinţă. Totuşi, în cazul TVA, indicatorul publicat de Comisia Europeană privind diferenţa dintre taxa încasată şi cea potenţial a fi încasată (gap) nici nu confirmă şi nici un infirmă opinia că procedurile netransparente sprijină o colectare mai bună. De exemplu, România şi Grecia au cel mai mare gap din UE, iar Croaţia, al treilea cel mai mic deficit de încasare, deşi toate au proceduri nepublice, iar România şi Grecia o aplică şi la înregistrarea în scop de TVA.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.