Aproape 20 milioane de metri cubi de lemn, extrași din pădurile României

Structura sortimentelor lemnului exploatat a fost constantă, lemnul rotund având cea mai mare pondere.

Din volumul total de lemn exploatat, 40% au fost specii de răşinoase (molid, brad, duglas, larice, pin), 31,1% fag, 11,1% diverse specii tari (carpen, salcâm, paltin, mesteacăn, frasin, nuc, castan, cireş), 10,3% stejar (gorun, stejar roşu, stejar pedunculat, cer, gârniţă) şi 7,5% diverse specii moi (plop, salcie, tei, anin).

În 2021, faţă de anul anterior, s-a înregistrat o scădere cu 1,4% a volumului de lemn rotund, cauzată în principal de reducerea volumului de lemn exploatat, subliniază INS.

Din volumul total de lemn rotund, 40% a fost reprezentat de speciile de răşinoase, 31,7% de fag, 10,9% de diverse specii tari, 10,1% de stejar şi 7,3% diverse specii moi.

Un volum de 9,081 milioane mc de lemn rotund a fost destinat pentru buşteni. Din acest volum, 54,3% au fost specii de răşinoase, 27,9% fag, 7,2% stejar, 5,5% diverse specii moi şi 5,1 % diverse specii tari.

A doua valorificare a lemnului rotund sub aspect cantitativ, în volum de 6,461 milioane mc, a fost lemnul pentru foc, din care lemnul de fag a reprezentat 39,4%, răşinoasele 21,1%, diversele specii tari 17,5, stejarul 13,6% şi diversele specii moi 8,4%.

În 2021, s-au livrat consumatorilor 1,323 milioane mc lemn rotund şi despicat din care: răşinoase 46%, fag 28%, diverse specii moi 11,1%, diverse specii tari 8,6% şi stejar 6,3%.

Ultima destinaţie, sub aspectul cantităţii lemnului rotund, a fost cea pentru alte sortimente de lemn rotund, în volum de 931.000 mc, din care diverse specii tari 25,4%, răşinoase 23,5%, fag 21,6%, stejar 18,9% şi diverse specii moi 10,6%

Din totalul de 15,152 milioane mc lemn rotund utilizat în anul 2021, cea mai mare parte a fost vândut la intern, urmat de lemnul procesat de operatorii economici în secţiile proprii, lemnul utilizat pentru consumul propriu şi lemnul rotund vândut direct la export.

Cel mai mare volum de lemn rotund utilizat în anul 2021 a fost cel de buşteni (50,7%). Lemnul pentru foc a reprezentat 36,9%, lemnul rotund şi despicat 7,5% şi alte sortimente de lemn rotund 4,9%.

Din volumul de lemn rotund utilizat de operatorii economici, lemnul de foioase a reprezentat 59,7% şi lemnul de răşinoase 40,3%. Din totalul lemnului rotund utilizat din specii de foioase, 92,3% a reprezentat vânzările la intern, 6,1% lemnul procesat în secţiile proprii, 1,3% consumul propriu şi 0,3% vânzările directe la export, iar din volumul de lemn rotund de răşinoase utilizat, 80,1% a fost lemn vândut la intern, 18,8% lemn procesat în secţiile proprii, 0,7% vânzări directe la export şi 0,4% consum propriu al operatorilor economici.

Citește și: Statul îngheață prețul lemnelor de foc. Cu cât se vor vinde

Guvernul vrea să plafoneze prețul lemnului de foc pentru protejarea populației.

Astfel în nota de fundamentare a Ordonanței de Urgență se spune că în contextul crizei energetice pe care o traversează Europa, precum și a perspectivelor pe termen scurt şi mediu, se constată o serie de creșteri artificiale ale prețurilor la lemnul de foc şi a produselor derivate pentru încălzire.

În România numărul celor care se încălzesc cu lemne este mare, respectiv peste 3 milioane de gospodării. În mediul rural, numărul de gospodării în care se utilizează lemnul de foc drept mijloc de încălzire este de peste 2,5 milioane de gospodării şi constituie 85,00% din gospodăriile înregistrate în mediul rural, gospodării din mediul rural cu venituri sub media națională.

În documentul citat sem mai spune că: ”Având în vedere faptul că încălzirea pentru populaţie reprezintă o necesitate de viaţă, se impune instituirea unor măsuri de protecție socială în considerarea necesității asigurării garanției respectării dreptului la viață raportat la faptul că încălzirea pentru populaţie, respectiv atunci când categorii întregi de cetăţeni riscă să fie afectate de creşteri de preţ nejustificate, în situaţii speciale şi pe perioade limitate de timp, statul are datoria și obligația să intervină şi să blocheze posibilitatea apariţiei unor astfel de situaţii”.

Inițiatorii OUG atrag atenția că trebuie avut în vedere că pentru administratorii / deținătorii de fond forestier, producătorii de lemn de foc/masă lemnoasă cu destinația lemn de foc, produsul este unul secundar, iar costurile de producție constau în fracția aferentă de costuri legate de serviciile silvice din anul de producție și de costurile de recoltare. Acestea nu sunt semnificative și permit acestora să comercializeze lemnul de foc / masă lemnoasă cu destinația lemn de foc cu prețuri cuprinse între 60 lei/mc și 543 lei/mc. Însă în prezent, în rețelele de bricolaj / revânzători au fost înregistrate prețuri care depășesc 700 lei/mc. Citește mai mult AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.