Au apărut semnalele recesiunii. BCE, presată să reacționeze rapid

Prăbușirea piețelor internaționale, alimentată de politica tarifară a președintelui american Donald Trump, întărește așteptările privind o nouă reducere a dobânzii de referință de către Banca Centrală Europeană săptămâna viitoare și deschide calea pentru o relaxare monetară accelerată în zona euro.

Economiștii susțin că efectele negative ale tarifelor asupra economiei și instabilitatea financiară provocată de volatilitatea burselor vor avea un impact deflaționist mai puternic decât posibila creștere a prețurilor din cauza măsurilor de retorsiune ale UE.

Piețele anticipează deja aproape două reduceri ale dobânzii în următoarele două reuniuni ale BCE și între trei și patru scăderi până la finalul anului. Luni, randamentele obligațiunilor germane – etalonul pentru zona euro – au scăzut din nou, semn că investitorii pariază pe o recesiune și pe intervenția rapidă a BCE.

Deși la nivelul conducerii BCE nu există încă un consens privind implicațiile pe termen lung, o tăiere a dobânzii săptămâna viitoare pare aproape sigură, iar dobânzile ar putea ajunge mai jos decât se estima inițial, fără a pune în pericol obiectivul de inflație de 2%.

„Situația este atât de incertă încât BCE trebuie să reducă dobânzile la fiecare întâlnire”, a declarat Frederik Ducrozet, analist la Pictet Wealth Management. „Nu există niciun semnal că inflația ar urma să accelereze pe termen lung.”

Mai mulți membri influenți ai consiliului BCE, precum Pierro Cipollone, François Villeroy de Galhau și Yannis Stournaras, au pledat deja pentru măsuri de relaxare în actualul context, fără ca vocile mai conservatoare să se opună deschis.

În discuții informale, unii oficiali BCE și-au exprimat scepticismul față de estimarea internă potrivit căreia impactul tarifelor – împreună cu răspunsul UE – ar reduce creșterea economică cu doar 0,5 puncte procentuale în primul an, argumentând că efectele vor fi mai profunde.

Indicatorii de piață susțin această teorie: prețul petrolului a scăzut puternic luni, randamentele au coborât, iar prețurile aurului și anticipațiile privind inflația au fost în scădere – toate semnale care indică riscul real al unei recesiuni.

Relaxare monetară – dincolo de dobânzi?

Banca Centrală Europeană a afirmat în repetate rânduri că dobânzile sunt principalul său instrument de politică monetară, dar are la dispoziție și alte pârghii neconvenționale, gata de activare dacă instabilitatea actuală escaladează într-o criză majoră.

Printre aceste măsuri se numără injecțiile de lichiditate prin programe de achiziție de active (QE), operațiuni de refinanțare pe termen lung (TLTRO), sau linii swap cu Rezerva Federală americană – toate folosite și în timpul pandemiei.

„Deocamdată nu vorbim despre o prăbușire totală, ci despre o corecție severă, însă riscul unei crize de amploare este real”, a avertizat economistul ING Carsten Brzeski. „Dacă se ajunge acolo, BCE va scoate din nou din arsenal măsurile clasice de criză.”

Pentru moment, însă, băncile comerciale din zona euro dispun de o lichiditate excedentară de 2,8 trilioane de euro, iar licitația zilnică de lichiditate a BCE de luni nu a înregistrat cerere.

Totuși, piețele pariază deja pe o reducere de 25 de puncte de bază săptămâna viitoare, urmată de încă una în iunie și, posibil, una sau două până la sfârșitul anului.

Randamentul obligațiunilor germane pe 10 ani, considerat barometru pentru regiune, a scăzut luni cu 3 puncte de bază, până la 2,59%, semn clar că investitorii se pregătesc pentru o recesiune în zona euro.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.