Au vrut să cumpere tot argintul din lume, dar au pierdut tot

Bunker și Herbert s-au născut într-una dintre mai bogate familii din Statele Unite. Fondatorul dinastiei, Harold Hunt și-a construit averea pornind de la zero: a fugit de acasă la 16 ani, a spălat vase într-un restaurant, a fost tăietor de lemne, apoi a câștigat la cărți și a cumpărat prima sondă petrolieră. Timp de zece ani a câștigat miliarde de dolari din producția de aur negru, astfel că în 1948 ajungea cel mai bogat om al planetei.

În total, Harold a avut 15 copii, fiecare primind, după moartea părintelui, mulți bani, pe care i-au administrat cum i-a dus mintea. Pentru început, Bunker și-a cumpărat 100 de cai de curse, iar fratele lui, Lamar, a devenit proprietarul clubului de fotbal Cansas City. Interesant este că nici Bunker, nici Herbert nu păreau miliardari: se îmbrăcau ieftin, conduceau mașini obișnuite, călătoreau la clasa economic și mâncau burgeri.

La începutul anilor 1970, SUA s-au confruntat cu o creștere a inflației, care a accentuat embargoul petrolier impus de Organizația Statelor Arabe Exportatoare de Petrol. În aceste condiții, numeroși investitori și-au îndreptat atenția spre metale prețioase, mai precis spre argint, comerțul cu aur fiind, atunci, ilegal. Bunker și Herbert nu au stat prea mult pe gânduri, astfel că în 1973 au cumpărat o cantitate uriașă de argint - circa 40 de milioane de uncii - la un preț de 2,9 dolari/uncie, care, în doar două luni, a crescut cu 131%.

Pe acest fundal, autoritățile mexicane au decis să profite de moment și au aruncat pe piață un volum imens de argint. Consecință: prețul s-a prăbușit la 4 dolari/uncie. Dar frații Hunt au ignorat această răsturnare de situație și au mers mai departe. La sfârșitul anului 1974 ei dețineau deja 8% din rezervele mondiale de argint, adică 55 milioane de uncii. 40 de milioane au fost scoase din SUA și depozitate în Elveția: intrat în conflict cu autoritățile americane, Bunker se temea că metalul va fi confiscat.

Citește și Poveste care merită citită: Omul străzii care a jucat la bursă

În 1979, cei doi frați controlau 15% din rezervele mondiale. Nu s-au oprit, hotărând că este momentul pentru marea lovitură: au convenit cu familia regală saudită și cu mai multe case de brokeraj să cumpere, împreună, contracte futures la acest metal prețios. La începutul anilor 1980, poziția fraților Hunt pe piața era estimată la 4,5 miliarde, iar veniturile din argint atinseseră 3,5 miliarde de dolari. Când pe piața s-a creat un deficit de metal prețios, prețurile au sărit de la 6 dolari/uncie, în ianuarie 1979, la 52 de dolari/uncie în ianuarie 1980.

Curând însă conducerea bursei new-yorkeze COMEX a modificat regulile contractelor futures, ceea ce a condus, practic, la înghețarea operațiunilor cu argint. Catastrofă pentru frații Hunt: investiseră 6,6 miliarde de dolari, din care 5,6 miliarde fuseseră împrumutate de la peste 20 de bănci. Cum să plătești datoriile dacă nu poți vinde argint? Bunker și Herbert au recurs la alte credite. În martie 1980, The Bache Group a cerut celor doi frați 135 de milioane de dolari drept garanție.

Problemele financiare ale fraților Hunt a creat panică pe piață, iar prețul argintului s-a prăbușit la 5 dolari/uncie în 1982. Din miliardari, Bunker și Herbert au ajuns milionari, iar în urma numeroaselor procese pierdute, la ultima înfățișare, din 1988, au venit cu metroul. Tribunalul federal din Manhattan i-a acuzat pe cei doi de manipularea pieței, obligându-i să plătească o amendă de 130 de milioane de dolari unei companii din Peru. Bunker și Herbert și-au declarat falimentul.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.