Avertisment grav al FMI: Ce e mai rău abia acum urmează!

FMI și-a redus prognoza privind creșterea globală pentru anul viitor la 2,7%, de la 2,9%, cât a estimat în iulie, și 3,8% în ianuarie, adăugând că vede o probabilitate de 25% ca creșterea să încetinească la mai puțin de 2%.

Riscul de erori de calcul politic a crescut brusc, în condițiile în care creșterea rămâne fragilă, iar piețele dau semne de stres, a declarat marți FMI în raportul său World Economic Outlook. Aproximativ o treime din economia mondială riscă să se contracte anul viitor, potrivit acestuia, SUA, Uniunea Europeană și China continuând să stagneze.

Impactul înăspririi politicii monetare a Rezervei Federale va fi resimțit la nivel global, iar forța dolarului în raport cu monedele din piețele emergente și în curs de dezvoltare se va adăuga la presiunile asupra inflației și a datoriilor. 
Excluzând încetinirea fără precedent din 2020 din cauza pandemiei de coronavirus, performanța de anul viitor ar fi cea mai slabă din 2009, în urma crizei financiare mondiale. 

"Cel mai rău este încă de așteptat, iar pentru mulți oameni, 2023 va fi resimțit ca o recesiune", a scris economistul-șef al creditorului, Pierre-Olivier Gourinchas, într-o prefață la raport. "Pe măsură ce norii de furtună se adună, factorii de decizie politică trebuie să mențină o mână fermă".

Avertismentul vine în contextul în care șefii finanțelor și ai băncilor centrale se reunesc la Washington pentru reuniunile anuale ale creditorului, scrie Bloomberg. Luând cuvântul în deschiderea reuniunii de luni, directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a avertizat că costurile mai mari ale împrumuturilor în SUA, cea mai mare economie mondială, "încep să muște", în timp ce președintele Băncii Mondiale, David Malpass, a semnalat "pericolul real" al unei recesiuni globale.

În mod cert, FMI vede un risc mai mare în cazul în care băncile centrale ar face prea puțin, mai degrabă decât prea mult, pe fondul presiunilor persistente asupra prețurilor, o greșeală care le-ar costa credibilitatea și nu ar face decât să crească costul final pentru a aduce prețurile sub control. 

Potrivit previziunilor FMI, inflația va atinge un vârf în cursul acestui an, cu o rată anuală de 8,8%, și va rămâne ridicată mai mult timp decât se preconiza anterior, încetinind abia anul viitor la 6,5% și la 4,1% până în 2024.

Pentru acest an, FMI vede o creștere mondială de 3,2%, neschimbată față de iulie, dar în scădere cu peste un sfert față de cea de 4,4% prognozată în ianuarie, înainte ca președintele rus Vladimir Putin să ordone invazia Ucrainei, care a perturbat fluxurile de alimente și combustibil și a exacerbat inflația la nivel global. 

Economia zonei euro va crește cu doar 0,5% în 2023, potrivit fondului, blocul înregistrând cea mai accentuată reducere a perspectivelor dintre regiunile globale. Germania, Italia și Rusia își vor vedea toate economiile în scădere.

Deși criza energetică din Europa, declanșată de Rusia care a întrerupt livrările de gaze naturale, va pune la încercare continentul în această iarnă, iarna viitoare va fi probabil și mai dificilă, potrivit fondului.

SUA va înregistra o expansiune de 1% anul viitor, neschimbată față de opinia anterioară. Cel mai mult a fost redusă perspectiva pentru acest an, până la o creștere de 1,6%, de la 2,3%, cât se preconiza în iulie.

Economiile avansate sunt prognozate să crească cu 1,1% anul viitor, față de 3,7% pentru piețele emergente și economiile în curs de dezvoltare.

India va avea cea mai mare expansiune dintre cele mai mari economii ale lumii anul viitor, cu o creștere de 6,1%. China va crește cu 4,4%. 

Recesiunea din Rusia nu va fi atât de abruptă pe cât se aștepta în iulie, națiunea fiind acum văzută ca având o contracție de 3,4% în acest an, față de o prognoză anterioară de 6%. De asemenea, Brazilia și-a văzut prognoza pentru acest an majorată cu 1,1 puncte procentuale, la 2,8%.

Există riscul ca o economie globală furtunoasă să stimuleze investitorii să se îndrepte spre activele sigure, cum ar fi titlurile de stat americane, ceea ce ar împinge dolarul și mai sus și ar pune presiune asupra datoriei națiunilor emergente și în curs de dezvoltare.

"Acum este momentul ca factorii de decizie de pe piețele emergente să închidă trapele", a scris Gourinchas. Aceasta include țările eligibile care solicită acces la sprijinul preventiv din partea FMI.

Lumea are nevoie de progrese în direcția restructurării ordonate a datoriilor prin intermediul cadrului comun creat de Grupul celor mai mari 20 de economii pentru cele mai afectate națiuni cu venituri mici, a scris Gourinchas: "Timpul s-ar putea să se termine în curând".

CItește și: Dan Suciu (BNR): Ce poate și ce nu poate să facă Banca Națională

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.