Avertismente ignorate: ce arată documentele confidențiale despre bugetul României

Austeritate pe fond de haos bugetar

Într-o notă oficială a Ministerului Finanțelor, transmisă în decembrie 2024 către Președintele României, premierul și președintele Senatului, se recunoaște că deficitul bugetar estimat pentru întregul an 2024 a ajuns la 8,27% din PIB. Cu alte cuvinte, aproape fiecare al 12-lea leu cheltuit de stat în 2024 nu are acoperire. Este o cifră care nu doar că sfidează pragurile impuse de Pactul de Stabilitate și Creștere al UE, ci și bunul-simț economic.

Această spirală a risipei este dublată de o altă revelație tulburătoare dintr-un document transmis tot de Ministerul Finanțelor: România se angajează în fața Comisiei Europene să coboare deficitul sub 3% abia în 2031. Cu alte cuvinte, avem de-a face cu un deceniu de dezechilibru bugetar cronic, care va aduce taxe mai mari, împrumuturi mai scumpe și tăieri de cheltuieli sociale.

Guvernele au ascuns adevărul

Din aceste documente reiese că nu războiul din Ucraina, nici crizele internaționale, ci propriile greșeli bugetare sunt la originea prăpastiei fiscale. Guvernele PSD-PNL au crescut continuu cheltuielile fără să își asigure sursele de finanțare. S-au ignorat avertismentele Comisiei Europene, s-au aprobat derogări de la reguli fiscale, iar deficitul a fost împins dincolo de orice limită.

Mai grav este că în loc să corecteze cauza, actualul guvern vrea să „repare” efectele. Asta înseamnă:

• creșteri de TVA și accize,

• introducerea de noi taxe pe proprietate și afaceri,

• plafonări și reduceri de beneficii sociale și fiscale,

• și o „reformă” a aparatului bugetar care vine mai degrabă cu reduceri simbolice.

Nota de plată o plătesc contribuabilii, nu decidenții

Toate aceste măsuri vor afecta consumul, vor scumpi viața de zi cu zi și vor încetini economia. De fapt, documentele nu conțin niciun plan de reformă structurală reală: nu se reduce numărul de agenții guvernamentale, nu se eficientizează cheltuielile, nu se reduce corupția și clientelismul din sectorul public.

România are, potrivit datelor oficiale, peste 1.200 de agenții în teritoriu, care consumă bani publici fără să aducă valoare reală. Acestea rămân intacte. În schimb, oamenii obișnuiți trebuie să plătească nota de plată.

România, în pragul unei capcane fiscale

Ceea ce documentele publicate scot la iveală nu este doar un dezechilibru contabil, ci un eșec sistemic de guvernare. Risipa instituționalizată, lipsa de transparență, planificarea pe termen scurt și populismul fiscal au adus România în punctul în care orice corecție este dureroasă. Dar chiar și acum, corecția este greșit direcționată: în loc să lovească aparatul de stat supradimensionat, lovește contribuabilul.

Dacă această abordare continuă, România riscă să intre într-o capcană fiscală: austeritate combinată cu stagnare economică. Iar din acest cerc vicios nu se iese cu declarații, ci cu reforme autentice.

Documentele apărute pe surse și publicate de Europa Liberă scot la iveală ani întregi de cheltuieli nejustificate, investiții în proiecte-fantomă și o administrație publică ce pare mai degrabă preocupată să se autoservească decât să administreze eficient banul public.

Achiziții inutile și fonduri cheltuite fără noimă

Unul dintre cele mai flagrante exemple este achiziția de echipamente IT de ultimă generație, care au ajuns să zacă nefolosite în depozite sau să fie învechite moral înainte de a fi instalate. Se aruncă cu zeci de milioane de lei în aplicații informatice care nu funcționează sau care duplică sisteme deja existente, în timp ce spitalele și școlile din sate încă lucrează cu dosare prăfuite și tăblițe de lemn .

Ministere și agenții guvernamentale au cheltuit bani publici pe proiecte care au avut ca unic rezultat niște studii de fezabilitate și campanii de promovare, fără niciun impact real. În unele cazuri, plățile au fost făcute în avans, în condițiile în care lucrările nu au fost începute, iar beneficiarii reali par să fie clientela politică sau firme de casă .

Administrații locale scăpate de sub control

Mai multe consilii județene și primării au investit în proiecte megalomanice – centre de conferință în comune fără turiști, parcuri industriale fără utilități, sau săli de sport în sate cu populație îmbătrânită – toate plătite din fonduri publice, toate acum în paragină . În alte cazuri, se semnalează contracte de întreținere pe ani de zile, semnate cu firme abonate la bani publici, fără transparență sau concurs real.

Statul nu doar că nu colectează eficient, dar irosește cu voluptate

Într-un moment în care Guvernul Bolojan justifică creșterea TVA, impozitarea suplimentară a pensiilor și accizele mai mari prin nevoia de „corecție bugetară”, aceste documente arată clar că problema nu este lipsa banilor, ci modul dezastruos în care sunt cheltuiți. Cei care plătesc prețul sunt cetățenii și firmele corecte, în timp ce incompetența și reaua-voință din administrație rămân nepedepsite.

Note de plată în loc de reformă

În loc să înceapă cu „omul din oglindă”, cum corect a subliniat recent un lider patronal, guvernanții aleg să pună presiunea pe populație și pe mediul de afaceri. Reformele administrative rămân doar pe hârtie, iar numărul instituțiilor inutile și al funcțiilor de conducere supra-dimensionate continuă să crească .

Această risipă sistemică a generat o criză de încredere. Investitorii cer garanții, cetățenii simt că statul le este ostil, iar companiile își pierd răbdarea. Dacă România vrea să evite prăpastia fiscală, trebuie să taie din privilegii, nu din speranțe. Să oprească scurgerea fondurilor publice, înainte să mai ceară o dată „strângerea curelei” de la cei care oricum o duc greu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.